Țara UE care a reușit să țină îmbolnăvirile cu COVID-19 sub control. Un model aparte de societate

Potrivit datelor prezentate de către Organizația Mondială a Sănătății, țara din Uniunea Europeană cu cea mai mică a rată a infectărilor cu COVID-19 este Finlanda, de numai 49,5 la un milion de locuitori, de aproape 10 ori mai mică decât în România.

Succesul finlandezilor în a ține sub control răspândirea coronavirusului nu ține doar de densitatea redusă a populației și poziția geografică. Finlandezii nu au ezitat să ia adopte măsuri dure încă de la începutul pandemiei, iar când cazurile au început din nou să crească în Europa, țara nordică a impus restricții de călătorie severe.

Succesul a fost facilitat de faptul finlandezii au fost educați din timp pentru apariția unor situații de urgență, inclusiv pentru epidemii, iar temperamentul mai rezervat al nordicilor a făcut ca restricționarea contactelor sociale să fie suportată cu ușurință.

Și-au pus capitala în carantină pentru a stăvili epidemia de COVID-19

Situarea la periferia Europei a făcut ca virusul să apară mai târziu decât în celelalte state UE, însă finlandezii nu au stat mult de gânduri. Țara a intrat în lockdown pe 16 martie, când autoritățile sanitare abia înregistraseră 100 de cazuri de infectare. Cetățenii care se întorceau în țară au fost plasați în carantină timp de două săptămâni, indiferent de unde veneau. Pe 27 martie, Parlamentul a votat în unanimitate izolarea de restul țării a regiunii Uusimaa, în care era situată chiar capitala Helsinki, în condițiile în care această regiune, mai dens populată, înregistra cea mai mare parte a cazurilor.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Măsurile impuse rapid și-au arătat efectele, astfel că eliminarea restricțiilor pe timpul primăverii și verii s-a făcut într-un ritm mai alert decât în alte state, inclusiv prin reluarea cursurilor în școli. Implicit și costurile economice au fost mai reduse decât în restul Uniunii Europene.

Succesul a fost cu atât mai notabil, cu cât avantajul poziției geografice fusese practic anulat de situarea lângă Suedia, țară care și-a asumat riscanta strategie a „imunizării de turmă”. De altfel, una dintre regiunile din Finlanda care în continuare are o rată mai mare a infectărilor este situată la granița cu Suedia. Chiar și așa rata deceselor din Finlanda reprezintă doar 10% din cea înregistrată de suedezi.

Lockdown, suportat cu ușurință

Finlandezii au îndurat fără să crâcnească lockdown-ul. Mai mult, un studiu realizat de Parlamentul European a arătat 23% dintre ei susțin că viețile lor s-au îmbunătățit după perioada de izolare. Trecerea la munca de acasă s-a realizat fără probleme într-o țară în care nivelul înalt de digitalizare făcuse ca dinainte mulți dintre cetățenii ei să lucreze deja de la domiciliu. „Economia este structurată astfel încât nu este necesar ca o mare parte dintre finlandezi să fie la locul de muncă”, spunea Nelli Hankonen, profesor asociar de psihologie socială la Universitatea din Helsinki, citată de AFP.

În plus, temperamentul i-a făcut pe finlandezi să nu resimtă foarte acut izolarea. „Nu suntem foarte sociabili. Ne place să fim pe cont propriu și să fim un pic izolați”, a explicat Hankonen. Însă nu doar „sociopatia” nordică a fost un avantaj, cetățenii fiind maleabili în raport cu recomandările autorităților. Aplicația „Corona Flash”, de urmărire a cazurilor de COVID-19 și prin care potențialii lor contacți sunt avertizați, a fost descărcată de 2,5 milioane de ori, într-o țară cu populație de 5.500.000 de oameni, potrivit Euractiv.com.

Digisport.ro

A anunțat că divorțează la două ore după ce soția lui a născut, s-a logodit iar și după câteva zile a apărut cu altă femeie

Pe lângă asta, în pofida tendinței către o viață mai retrasă a finlandezilor, este vorba de un popor foarte solidar în vremuri de criză. Practic, nu a fost nevoie de măsuri represive din partea autorităților ca finlandezii să își reducă la aproximativ un sfert contactele sociale.

„Finlanda are o tradiție lungă la a răspunde bine în situații de criză și oamenii tind să se unească în aceste împrejurări. Ce a fost remarcabil odată cu implementarea restricțiilor a fost schimbarea comportamentului populației (…) O pandemie este o oglindă a funcționării unei societăți și organizării sale în ansamblu”, a declarat, pentru Financial Times, Pekka Nuorti, profesor de epidemiologie la Universitatea din Tampere.

Pregătirea populației pentru situații de urgență se face pe baza unor legi adoptate din perioada Războiului de Iarnă (1939-1940), când mica țară a rezistat asaltului armatei URSS timp de luni întregi. „Nivelul lor de pregătire este cu mult peste ce am putea visa în Suedia, dar când ai un vecin ca Rusia și ai purtat războaie cu ei dintotdeauna...”, spunea chiar Anders Tegnell, epidemiologul-șef din Suedia.

Astfel, că Finlanda a fost una dintre puține state UE care la începutul pandemiei nu s-a confruntat cu o lipsă de echipamente medicale și de protecție, în condițiile în care alte țări căutau cu disperare să facă achiziții în regim de urgență.