În Finlanda, competențele necesare pentru a depista dezinformarea online sunt predate la școală, o abilitate crucială în contracararea unui flagel aflat în creștere la nivel mondial.
„Cine știe ce este un trol?”, îi întreabă Saara Varmola, profesoară de limba și literatura finlandeză, pe elevii săi de 14 și 15 ani de la o școală din capitala Helsinki. Toți ridică mâna. „Întrebările-cheie care trebuie puse într-o lume saturată de informații sunt cine se află în spatele conținutului pe care îl urmăriți? Ce produceți voi înșivă și care este responsabilitatea voastră?”, a declarat profesoara.
Învățându-și cetățenii cum să analizeze în mod critic conținutul mediatic, să demonteze farsele și să identifice informațiile false, Finlanda speră să promoveze educația în utilizarea mass-media ca o competență civică, scrie La Depeche.
Această țară nordică a fost una dintre primele din Europa care a definit o politică națională în acest domeniu în 2013. Până în 2019, aceasta a fost integrată în toate materiile din programa școlară, de la școala primară la liceu.
Educația informațională este „esențială pentru consolidarea rezilienței societății, iar Finlanda a înțeles acest lucru foarte devreme”, a declarat Anders Adlercreutz, ministrul Educației. Proporția informațiilor provenite din mass-media tradiționale este în scădere, astfel încât este „deosebit de important să fii capabil să evaluezi critic ceea ce citești”, a subliniat el.
Finlanda a ocupat primul loc în Indexul european al competenței mediatice, care compară anual capacitatea a 41 de țări de a face față dezinformării, de când a fost creat în 2017 de Open Society Institute din Bulgaria.
Indicele se bazează pe criterii precum calitatea educației, libertatea mass-media și nivelul de încredere în cadrul societății. Anul trecut, Finlanda a fost urmată îndeaproape de vecinii săi nordici: Danemarca, Norvegia, Estonia și Suedia.
Potrivit ministrului Educației, cheia succesului Finlandei constă într-o abordare colaborativă între mai multe sectoare ale societății. „Școli, mass-media, ziare, întreprinderi, biblioteci, muzee. Toată lumea este implicată în această muncă” destinată celor 5,5 milioane de locuitori ai țării, explică Anders Adlercreutz.
Finlandezii au, de asemenea, încredere în instituțiile lor, subliniază Leo Pekkala, director adjunct al Institutului național finlandez al audiovizualului (KAVI) – o instituție responsabilă de punerea în aplicare a politicii în materie de educație mediatică și informațională.
„Avem mare încredere în forțele de apărare, în armată, în poliție și în guvern. De asemenea, avem încredere în politicienii noștri și în mass-media”, a spus el. Finlanda, care are o frontieră de 1 340 de kilometri cu Rusia, nu este totuși imună la influența campaniilor de dezinformare, avertizează Adlercreutz.
„Nu sunt sigur că am fost testați pe deplin”, remarcă el, în timp ce creșterea inteligenței artificiale îngrijorează la fel de mult pe cât entuziasmează. În școala acoperită de zăpadă din Helsinki, Saara Varmola împarte temele elevilor săi.
Pot youtuberii și streamerii să inducă în eroare? Este conținutul sponsorizat o modalitate de a folosi informațiile pentru a influența? „Da, uneori youtuberii, streamerii și oamenii de pe rețelele de socializare o fac”, spune Bruno Kerman, elev în clasa a patra.
„Da, dar cine îi oprește?”, se întreabă Niilo Korkeaoja, colegul său de clasă. Verificarea sursei informațiilor postate pe Tiktok, Snapchat sau Instagram, gândirea critică: elevii intervievați de AFP spun că sistemul educațional finlandez le oferă instrumentele necesare pentru a contracara dezinformarea, în special pe internet. „Școala m-a învățat să interpretez mesajele media, dar și să citesc printre rânduri”, spune Ronja Turunen, o altă elevă.
Finlanda are o experiență îndelungată în acest domeniu. Primele urme de educație în ceea ce privește utilizarea mijloacelor de informare în masă datează din 1970, când lecțiile despre mass-media au fost introduse în programa școlară.
Deși educația a evoluat și s-a adaptat la schimbările din mediul mediatic și la apariția tehnologiilor digitale, obiectivul-cheie al predării – gândirea critică – a persistat, Pekkala. Cu scopul de a crea „membri luminați ai unei societăți democratice”, speră el.
Pentru Finlanda, marea provocare a zilei este de a se asigura că toți cetățenii săi sunt conștienți de evoluțiile rapide din lumea digitală, inclusiv de numărul tot mai mare de persoane în vârstă care nu au învățat niciodată cum să detecteze informațiile false de pe internet.