Țara vecină care ne-a luat locul la masa greilor viitorului. Pariul ministrului economiei pe AI pornește cu un mare handicap: „Ne-a depășit cu mult”

România visează din nou, iar de data asta la proiecte prin care să conteze pe piața inteligenței artificiale pe plan european. Ministrul economiei, Irineu Darău, a făcut o declarație extrem de ambițioasă prin care s-a angajat că vrea să ducă țara noastră acolo unde se scrie viitorul. România își propune, așadar, să nu mai fie consumatoare de tehnologie, ci să contribuie la crearea ei.

România versus Bulgaria. Cine a câștigat deja bătălia care se dă în toată lumea pe plan economic și ce vrea să facă ministrul Irineu Darău ca să nu rămânem în urmă

Întrebarea care planează asupra optimismului ministrului USR este una simplă: mai avem bilet de intrare în lumea giganților tech, nu cumva ne-am trezit prea târziu că ar trebui să facem și noi ceva în zona AI? Cu ce ar putea să contribuie România în plus sau ce ar putea face concret într-o piață care deja ne-a luat-o înainte.

„Miza nu este doar atragerea de finanţare, ci şi locul pe care România îl va avea în economia europeană a următorilor ani”, a declarat miercuri, 25 martie 2026, Irineu Darău. „Legat de semiconductori, vorbim despre acces la finanţare, cooperare tehnologică avansată şi integrarea companiilor româneşti în lanţurile valorice europene. Apelul este parte din demersul României de participare la Proiectele Importante de Interes European Comun (IPCEI) şi este deschis pentru companii, organizaţii de cercetare şi consorţii din România care au capacitatea să intre în aceste proiecte europene”, a mai spus, printre altele, ministrul.

Dincolo de declarații, însă, realitatea economică și administrativă este mai puțin prietenoasă. Economistul Adrian Negrescu pune degetul exact pe rană, salutând decizia lui Irineu Darău de a include România în clubul jucătorilor de pe piața inteligenței artificiale, indiferent de rol. Totuși, sunt o mulțime de observații de făcut.

Digi24.ro

Fractură în baza de susținători MAGA. Figuri cheie din ambele tabere ale mișcării îl critică pe Donald Trump

„Ideea de a ne racorda la această revoluție industrială prin care trece o lume întreagă e de salutat. Din păcate, România nu are o strategie, o filozofie legată de cum să angreneze mediul privat în acest efort de a face pasul către inteligența artificială, către digitalizare”, analizează Negrescu, în exclusivitate pentru FANATIK.

Digisport.ro

FOTO Apariție total neașteptată la înmormântarea lui Mircea Lucescu! Nu l-a recunoscut mai nimeni

Vrem, dar putem? România își dorește să joace tare pe piața AI. Ce nu se spune însă

Analiza reală începe de la a distinge între „vrem” și „putem”, căci există o prăpastie pe care România o traversează de ani buni, fără plasă de siguranță. Inteligența artificială nu e doar despre idei și start-up-uri cool, despre ”unicorni” care ajung apoi să fie listați la bursă ci e, în esență, în primul rând despre infrastructură, energie, capital și predictibilitate, iar aici România e într-o ligă inferioară.

Altfel spus, potrivit analizei lui Negrescu, România nu a construit digitalizarea ca pe o fundație ținând cont de noua revoluție tehnologică, ci a lipit-o ca un sticker peste un sistem vechi. „La noi, digitalizarea s-a transpus, din păcate, în ultimii ani printr-o dublare a activităților pe care oamenii trebuie să le facă atunci când depun o cerere la adresa statului român. Degeaba depui online, căci ești așteptat după aceea la ghișeu, cu același document, printat, bineînțeles și însoțit de toate documentele care dovedesc că exiști în țara noastră”, remarcă Negrescu.

României îi lipsește infrastructura pentru inteligența artificială

În România digitalizată, viitorul vine, dar este obligat să stea la coadă și, în acest context, ideea de a intra în marile proiecte europene de inteligență artificială și semiconductori e mai degrabă un exercițiu de optimism și nu neapărat o strategie solidă. AI-ul nu crește în vid, ci are nevoie de un ecosistem: „Digitalizare și noi tehnologii înseamnă să creezi clase de business, legislație, mai ales din perspectivă fiscală prin care să stimulezi investițiile, să se ofere argumente celor care vor să dezvolte centre de date în țara noastră, cele de care depinde dezvoltarea inteligenței artificiale”.

Iar acum ajungem într-un alt punct fierbinte al problemei. României nu îi lipsesc creierele, nu îi lipsește inteligența, ci infrastructura care să îi permită să se dezvolte. Avem programatori apreciați la nivel mondial, tineri talentați, idei, dar nu avem un teren pe care aceste idei să se transforme în adevărate industrii.

„Bulgaria ne-a depășit cu mult”

„Nu avem parcuri industriale pe această zonă, nu avem o legislație care să stimuleze din punct de vedere fiscal investițiile în acest sector, iar în ceea ce privește taxele și impozitele pe care le plătește o firmă sunt deja necompetitive la nivel european”, ne-a mai spus analistul economic. Pentru România apare o competiție neașteptată, o țară pe care mereu o dăm exemplu că e sub noi la multe capitole, dar la acesta ne-a dat o lecție usturătoare: Bulgaria, vecina noastră de la sud.

„Bulgaria ne-a depășit cu mult din perspectiva avantajelor investiționale asociate noilor tehnologii. Gândiți-vă că la noi legile fiscale se schimbă cu o viteză unică la nivel european. Au fost peste 6.000 de modificări ale Codului Fiscal în ultimii ani, ceea ce de notă o lipsă de predictibilitate acută și de aceea e ocolită România când vorbim de aceste industrii inovative”, punctează Adrian Negrescu.

De ce e greu de deschis un centru de date AI în România

Nu e totul pierdut. Ministrul Irineu Darău cu siguranță se bazează ceva și, în opinia lui Negrescu, e vorba despre capacitatea cu care mediul privat s-a dezvoltat în paralel cu toate auspiciile din partea statului: „Singura veste bună e că mediul privat se mișcă și, în ciuda capcanelor de natură birocratică, investitorii din sectorul noilor tehnologii fac pași înainte. E o creștere semnificativă a industriei, mai ales din perspectiva relației cu consumatorii. Uitați-vă cum au explodat comenzile online din România, cum au explodat noile tehnologii care vizează inclusiv modalitățile de plată, plata cu telefonul, cu ceasul. Mediul privat nu stă după promisiunile politicienilor și face pași înainte”. 

O altă întrebare firească este dacă poate mediul privat, de unul singur, să ducă România în era inteligenței artificiale. Răspunsul simplu este nu, pentru că, așa cum ne-a precizat specialistul în economie, AI înseamnă în primul centru de date, deci vorbim de un consum uriaș de energie electrică în primul rând.

„Vorbim de atragerea de investitori în sectorul de inteligență artificială, ignorând faptul că avem cele mai mari prețuri la energie din Europa în momentul de față pentru mediul de afaceri. De ce aș deschide un centru de date în România, în condițiile în care curentul electric mă costă de două ori mai mult decât în Bulgaria sau alte țări?”, adaugă Negrescu. Așadar, ideea ministrului economiei s-ar putea să nu fie chiar atât de tardivă. Dacă statul s-ar fi ocupat din timp de domeniul AI,. probabil că astăzi am fi avut o adevărată revoluție industrială în țara noastră: „Am fi putut asista la o adevărată revoluție industrială în România, dacă într-adevăr experții din mediul privat ar fi fost băgați în seamă și cooptați într-un efort național de a transforma economia românească”.