Șerban Huidu rememorează perioada sărbătorilor din copilărie. Cea mai frumoasă amintire, care-l emoționează și astăzi, sunt bananele învelite în ziar și lăsate la copt pe calorifer. Chiar dacă societatea de declara atee în proporție de sută la sută, lucrurile nu stăteau deloc așa.
În exclusivitate pentru FANATIK, ”Cârcotașul” mărturisește că, în copilărie, nu exista Crăciun fără să meargă să-și colinde vecinii. Chiar dacă, în comunism toți de declarau atei, sărbătoarea se ținea cu sfințenie. Șerban Huidu a prins multe sărbători înainte de revoluția din 1989, când Moș Crăciun nu exista, iar Moș Gerilă nu prea era agreat.
Așa se face că, acasă la celebrul jurnalist niciunul dintre Moși nu venea. Pe vremea aceea cele mai frumoase cadouri pe care le primeau, el si Vlad, erau fructele exotice procurate pe sub mână și puloverele croșetate de bunica.
„Cea mai frumoasă amintire erau bananele învelite în ziar și lăsate la copt pe calorifer, apoi colindul pe la vecinii de bloc. Culmea, deși era o societate aproape 100% atee, cel puțin declarativ, oamenii ne primeau cu celebrul ”ne dați sau nu ne dați”.
Crăciunul cred că se sărbătorea mocnit. Moș Crăciun, oficial, nu exista. Nici Moș Gerilă nu era prea popular”, spune Șerban Huidu, în exclusivitate pentru FANATIK.
Șerban Huidu a făcut toate năzdrăvăniile împreună cu Vlad, fratele lui mai mic cu cinci ani. Cu sinceritate și haz, celebrul jurnalist își amintește că majoritatea trăznăilor făcute de el erau legate tot de accidentări. Dintr-o singură boacănă s-a ales cu 22 de copci.
„Aveam trăznăi diferite. Vlad era cu cinci ani mai mic și ale lui erau mai copilăroase. Ale mele erau mai mari și erau legate tot de accidentări. E memorabilă o seară când tata alerga cu mine noaptea, la Budimex, să îmi pună 22 de copci.
Mai am o trăznaie. Au venit niște prieteni acasă la noi și printre ei era, evident, un securist. Eu am început să spun bancuri cu nea Nicu. Exact ca în filmul ”Anul nou care n-a fost”. Pe care vi-l recomand. Când l-am văzut eu, sala de cinema aplauda la final. Amănunte pe siteul meu”, povestește Șerban Huidu, în exclusivitate pentru FANATIK.
Mama lui Șerban Huidu era celebră, de sărbători, pentru cozonacul ”cu ochelari”. Din dragoste și respect, colegii de serviciu au botezat acest preparat ”Sabina”, după numele celei care le-a dat viață lui Vlad și Șerban. Celebrul jurnalist rememorează și cea mai frumoasă amintire cu măicuța lui.
„Făcea mama la serviciu, celebrul I.C.A. (Institutul de chimie alimentară) un cozonac ”cu ochelari”. El există și azi și e denumit de colegi ”Sabina”, în memoria mamei mele.
Îmi aduc aminte de momentul când am intrat la facultate la A.S.E. Eram sigur că o să pic, așa că am plecat la Costinești. Era septembrie și erau doar o mână de foști liceeni, viitori studenți. Unde erau două telefoane publice.
Am sunat să văd și eu ce am făcut. Mama plângea la telefon de bucurie. M-a întrebat unde sunt să îmi trimită niște bani la poștă…”, dezv, în exclusivitate pentru FANATIK, Șerban Huidu.
Șerban Huidu a rămas un tradiționalist. Din copilărie și până în ziua de azi, de Crăciun, din casa lui nu lipsesc bradul și cadourile, chiar dacă natura lor s-a schimbat între timp. De asemenea, ne dezvăluie cum este perceput “Cârcotașul” de nepoții lui, Antonia și Eduard, copiii lui Vlad și ai Giuliei Huidu.
„Pentru ei sunt ”junghiul”. Un fel de unchiul. Copiii sunt frumoși toți și au un suflet excepțional. Voi, adulți, încercați să țineți toată viața copilul din voi! Sărbători fericite, tuturor!”, ne spune Șerban Huidu.