News

Taxa pe solidaritate, reinventată de AUR. Partidul lui George Simion vrea să ia banii de la companii și să-i dea la sport

O inițiativă legislativă a AUR prevede instituirea unei „contribuții de solidaritate” plătită de companiile mari, banii urmând să fie direcționați către domeniul sportului.
26.09.2022 | 18:58
Taxa pe solidaritate reinventata de AUR Partidul lui George Simion vrea sa ia banii de la companii si sai dea la sport
AUR vrea o taxă de solidaritate în favoarea cluburilor sportive/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Ideea instituirii unei „taxe de solidaritate” pe cifra de afaceri a marilor companii este una recurentă în politica românească, prima dată fiind vehiculată de către UNPR, partidul lui Gabriel Oprea, pe vremea când era aliat la guvernare cu PDL. În acest an și PSD a avut o tentativă de introducere a unei asemenea taxe, însă proiectul a fost respins de către liberali. Ultimii promotori ai ideii sunt cei de la AUR, care au depus un proiect de lege în acest sens la Senat.

Bani de la companii pentru cluburile sportive

Ce este nou la proiectul inițiat de către AUR este faptul că banii obținuți din această taxă, rebotezată „contribuție de solidaritate”, ar urma să fie direcționați către susținerea sportului și educației fizice, adică pentru asociaţiile sportive şi cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societăţi comerciale, unităţile de învăţământ cu program sau profil sportiv, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor.

ADVERTISEMENT

Această taxă, denumită contribuţie de solidaritate pentru susţinerea sportului şi a educaţiei fizice, va reprezenta 0,25% din cifra de afaceri a operatorilor economici şi a întreprinderilor publice cu cifră de afaceri anuală peste pragul de 100 de milioane de euro/anual”, se spune în expunerea de motive a proiectului de lege.

Taxa pentru susținerea sportului ar urma să fie plătite de 361 de companii, atât de stat, cât și publice, care au avut în anul 2021 o cifră de afaceri care a trecut de pragul menționat. Parlamentarii AUR au făcut și listă cu cele mai importante companii care ar trebui să plătească această taxă de 0,25% și care ar fi nivelul acesteia, citând calcule făcute de către site-ul Economica. Este vorba de OMV Petrom – 58.960.000 lei, Automobile Dacia – 53.600.000 lei, OMV Petrom Marketing – 47.280.000 lei, Lidl Discount – 37.190.000 lei ș.a.m.d. În total, s-ar putea strânge 1,5 miliarde de lei, adică aproximativ 300.000.000 de euro, bani care vor fi direcționați către domeniul sportiv.

ADVERTISEMENT

Inițiatorii cred că astfel ar putea fi finanțat un program masiv de investiții în infrastructura sportivă, pe modelul altor țări europene. „Ungaria promovează sportul încă din anul 2017 investind 2,5% din bugetul ţării pentru modernizarea stadioanelor, construirea lor, pentru săli de sport, săli polivalente şi tot ce ţine de sport. Spania, de asemenea, a investit în construcţia de săli şi stadioane, dar şi în pregătirea antrenorilor, prin atragerea foştilor mari sportivi pentru a-i pregăti pe tinerii sportivi. Investiţiile prezentate, generează deja rezultate remarcabile”, susțin semnatarii proiectului de lege.

„Contribuția de solidaritate” ar urma să fie colectată la bugetul de stat și apoi folosită prin intermediul Ministerul Tineretului și Sportului.

ADVERTISEMENT

Taxa de solidaritate, un subiect de dispută în coaliție

În urmă cu numai trei luni, subiectul taxei de solidaritate s-a aflat și pe agenda coaliției guvernamentale, ideea fiind promovată de către PSD. Social-democrații propuneau chiar un cuantum mai mare al acesteia, între 0,5 și 1% din cifra de afaceri, ce urma să reprezinte „taxă pe educație și sănătate”. Direcționarea banilor exclusiv către educație și sănătate era menită să facă propunerea mai populară în rândul opiniei publice și acceptabilă pentru liberali.

Însă PNL s-a opus acestei taxe, invocând unele norme europene din domeniul fiscal. De asemenea, mai mulți analiști economici au invocat riscul ca această taxă să fie transferată în prețuri, ceea ce risca să contribuie la creșterea inflației, ajunsă deja la cote alarmante. Un alt argument este faptul că taxa ar fi afectat numeroase companii străine, existând riscul ca acestea să se retragă de pe piața din România, iar potențialii investitori străini să aibă ezitări înainte de a demara afaceri în țara noastră.

ADVERTISEMENT

Precedentul periculos al taxei pe viciu

Trebuie spus că statul român nu are antecedente prea bune în ce privește modul în care a folosit banii obținuți din taxe care inițial au fost impuse cu un scop precis. Un exemplu este cel al „taxei de viciu”, impusă în 2006, de către guvernarea PNL-PD, asupra țigărilor și băuturilor alcoolice. La nivel teoretic, statul urma să taxeze mai mult fumătorii și băutorii din România, iar banii urmau să fie transferați direct Ministerului Sănătății care urma să-i folosească pentru a suporta costurile suplimentare suferite de sistemul sanitar din cauza exceselor  la care s-ar deda fumătorii și cheflii țării.

Banii au ajuns la Ministerul Sănătății până la celebra OUG 114/2018 a guvernului Dăncilă, prin care contabilii de la Finanțe au pus mâna pe banii din taxa de viciu urmând ca pe viitor să o distribuie cum vor ei, fără ca Ministerul Sănătății să mai aibă un cuvânt de spus. Practic, a fost o deturnare de fonduri, dar când o face statul, este legală. Deși la vremea adoptării ordonanței, liberalii au contestat vehement prevederile acesteia, când au venit la putere nu au mai fost dispuși să dea banii înapoi la Sănătate, mai ales că suma colectată din taxa de viciu nu era mică, fiind de circa 2 miliarde de lei în 2020. Ținând seama de acest precedent, nu există nicio garanție că o taxă menită exclusiv să finanțeze sănătatea și educația sau sportul, cum vor cei de la AUR, nu va fi deturnată de la destinația inițială de către un guvern în căutare disperată de bani.

ADVERTISEMENT