Cele mai scandaloase idei privind taxarea românilor. Declarațiile de avere obligatorii pentru toți contribuabilii, cea mai recentă propunere

Politicienii români ajung la putere cu promisiuni extravagante și apoi caută bani cu care să le realizeze, bani pe care nu  o dată au încercat să-i obțină venind cu propuneri de impozitare ciudate, dacă nu scandaloase de-a dreptul.

Prin posibila impunere a declarațiilor de avere pentru toată lumea, țăranii din cele mai îndepărtate cătune vor trebui să completeze un formular stufos, sub amenințarea falsului în declarații dacă formularul nu este completat întrutotul pe placul funcționarilor de la Fisc.

Declarația de avere pentru toți românii este una dintre multele propuneri ciudate cu care politicieni și contabili deopotrivă s-au gândit să împileze contribuabilii în istoria recentă: taxa auto, impozitul pe bacșiș, răsplătirea turnătorilor la Fisc ș.a.m.d.

Taxa auto, o tâlhărie de stat care a durat un deceniu

Istoria de un deceniu a taxei auto din România arată încrâncenarea de care este capabil statul atunci când vrea să pună mâna pe bani care nu i se cuvin. A intrat în vigoare odată cu intrarea României în Uniunea Europeană în 2007, ca o taxă de înamtriculare pentru mașinile second hand importate. În numai două luni, Comisia Europeană a inițiat procedura de infringemente pentru această taxă pe care o considera discriminatorie și ilegală. CE a respins apoi toate propunerile făcute de către România privind noua formă a taxei.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

În aprilie 2008, taxa a fost micșorată pentru mașinile second-hand și se aplica și mașinilor noi. Înainte de încheoerea mandatului său ca prim-ministru, în decembrie 2008, Călin Popescu-Tăriceanu a triplat taxa mașinile second-hand importate. Consecința a fost că au apărut proteste de stradă, iar o parte dintre români au refuzat să se lase jecmăniți de către stat și și-au înmatriculat mașinile în Bulgaria.

O nouă formă a taxei, ca un impozit pe emisiile de dioxid de carbon, este socotită din nou ca discriminatorie de către CE în 2009, apreciere confirmată de către o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene  din 2011. Ulterior, taxa auto stabilită potrivit cerințelor CJUE, iar statul român este obligat să restituie cetățenilor diferențele dintre ultima forme a taxei și cele care au  precedat-o.

În 2013, este introdus timbrul de mediu, pe un principiu invers față de taxa auto de până atunci. Mașinile mai vechi erau impozitate mai puțin deoarece ar fi urmat să iasă mai repede din circulație decât o mașină nouă care ar fi poluat mai multă vreme. Trei ani mai târziu, CJUE declara ilegală și perceperea timbrului de mediu astfel că statul român a renunțat să mai încaseze taxa în februarie 2017, după un deceniu în care s-a încăpățânat să perceapă o taxă declarată ilegală în repetate rânduri.

Impozitul pe bacșiș sau „chelnerii evazioniști”

Una dintre cele mai scandaloase idei de impozitare a fost cea legată de bacșiș, banii pe care un cetățean aflat într-un bar sau restaurant îi lasă de bunăvoie chelnerului, ca un semn de apreciere pentru calitatea servirii. Din motive pe care nu au fost explicate suficient, Eugen Teodorovici, ministru de Finanțe în ultimul guvern Ponta, a socotit că și statul merită să ia o cotă parte din bacșiș, de parcă zapcii de la Fisc ar fi turnat berea în halbă și ar fi alergat cu ea la meseni.

Digisport.ro

FOTO Victoria Beckham, cărată în spate până la mașină de David la 02:30, după petrecerea la care a avut loc ”surpriza anului”

Bacșișul ar fi trebuit impozitat cu 16%, prin menționarea sa pe un bon separat, iar chelnerii ar fi trebuit să declare câți bani au în buzunare înainte de intrarea în tură, ca nu cumva să pună deoparte din bacșișul „datorat” ANAF-ului. Tratarea chelnerilor ca marii evazioniști ai României a produs ilaritate, iar unii patroni s-au plâns că impozitarea bacșișului va mări și baza de impozitare pe care trebuie ei să o suporte deoarece bacșișul ar fi fost inclus în veniturile de natură salarială ale angajaților.

În consecință, contabilii de la Finanțe au renunțat la idee. „Din păcate, nu se poate reglementa în toate spețele sale”, motiva Teodorovici în 2015. Însă replierea a fost doar temporară, întrucât, din calitate de senator, a depus un proiect de lege cu prevederi asemănătoare în 2019. Proiectul lui Teodorovici prevedea chiar un nivel maxim al bacșișului, de 15%.

Nici așa impozitarea bacșișului nu a fost realizată, iar în iulie 2021, premierul Cîțu susținea că ar fi bine de văzut care este și opinia chelnerilor pe acest subiect. „Aș vrea să discut acest lucru și cu cei care primesc bacșișul și să văd dacă sunt de acord. Sunt de acord cu a avea o transparentizare a bacșișului, dar cu impozitarea am rezerve de fiecare dată”, spunea Cîțu.

Turnătoria fiscală și ANAF pe post de noua Securitate

Însă nivelul maxim al josniciei fiscale în România a fost reprezentat de încercarea de încurajare a turnătoriei pe scară largă. Numai că, spre deosebire de comunism, beneficiarul informațiilor nu ar fi fost Securitatea, ci ANAF-ul la care ar fi venit orice român care bănuia că un cunoscut sau un vecin nu-și plătește impozitele cuvenite statului. Pentru fiecare asemenea turnătorie, informatorii Fiscului urmau să fie răsplătiți cu deduceri fiscale.

Ideea i-a aparținut lui Liviu Voinea, secretar de stat în Ministerul Finanțelor în septembrie 2012, atunci când a lansat propunerea. El invoca un model care este utilizat în Suedia.

„Acolo oamenii  primesc la poștă scrisori în care sunt informți că au plătit un impozit x, dar li se transmite și dacă unii dintre vecini au declarat valori de impozitare mult mai mici. Fiscul se bazează pe faptul că oamenii știu cel mai bine situația vecinilor și pentru cei care transmit informații corecte despre aceștia se aplică scutiri sau li se dă o recompensă și mai plătesc doar diferența”, motiva Voinea, citat de stirileprotv.ro.

Într-o țară în care traumele comunismului erau încă proaspete, iar turnătoria la Securitate era o amintire nu foarte îndepărtată, propunerea a provocat indignare astfel că premierul Victor Ponta a stopat din fașă inițiativa.

Nici cei de la ANAF nu au fost foarte receptivi, dar nu din considerente de moralitate, ci din motive birocratice. „La noi probabil dacă vom ajunge la așa ceva – și aici e partea cea mai proastă – dacă se dă un stimulent, cineva va face coadă ca să spună ca după aceea să facă coadă ca să-și ia stimulentul. Cred că noi nu suntem pregătiți pentru așa ceva”, spunea Mihail Constantin, vicepreședintele ANAF.

Avocații transformați în informatori ai Fiscului

Însă contabilii de la ANAF nu au mai avut rețineri când în 2015 au încercat să-i înregimenteze pe avocați printre turnători. În martie 2015, Guvernul a adoptat un proiect de Cod de Procedură Fiscală prin care era introdusă obligația avocaților de a informa zilnic ANAF cu privire la operațiunile în lei sau valută, despre care au luat cunoștință cu ocazia desfășurării activității, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 5.000 euro.

Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a cerut comisiilor parlamentare să elimine această prevedere, cerere căreia i s-a dat curs. „Această prevedere este inacceptabilă și este de natură să genereze abuzuri, inclusiv sub forma unor presiuni ce fectează grav crezul profesional al avocatului – singurul criteriu care garantează, prin conștiința profesională, confidențialitatea informațiilor de care a luat cunoștință avocatul, confidențialitate ce constituie temeiul încrederii în avocat. Securitatea juridică și securitatea profesională – garanții ale profesiei legale de avocat – sunt grav afectate”, se arăta într-un comunicat al UNBR.

După respingerea inițială a propunerii în Parlament, Ministerul de Finanțe a încercat din nou să promoveze această măsură, un an mai târziu, ridicând însă pragul tranzacțiilor care ar trebui raportate la 15.000 de euro, de parcă problema ar fi cuantumul, nu una de moralitate.

Ca și prima oară, UNBR a denunțat intenția contabililor statului. „Ne luptăm cu atacuri până și la principiile onestității și loialității față de client. Cum altfel pot fi catalogate presiunile care se fac asupra avocaților de a-și denunța clienții, inclusiv prin instrumente legislative?”, reclamau avocații.

Declarațiile de avere pentru toată lumea, ultima ciudățenie fiscală

Cu acest istoric trist pe care îl au în comun politicienii și contabilii de la Fisc, nu surprinde faptul că ideea unor declarații de avere obligatorii pentru toți românii, indiferent dacă lucrează la stat sau la privat, este luată în serios în discuțiile actuale dintre PNL și PSD, după cum a relatat Europa Liberă.

„România are mulți oameni în mediul rural. Când completează declarația e foarte important, înainte să taie porcul sau după. Oamenii vor avea multe probleme cu astfel de chestiuni. O altă problemă este cu centralizarea acestor declarații de avere. Ele ar trebui să aibă un format standard, ca să poată fi ușor introdus”, ar fi spus surse participante la negocierile pentru programul de guvernare al coaliției dintre PNL și PSD.