Taxe locale mai mari, venituri mai mici. Deși au dublat impozitele românilor, primăriile marilor orașe din România au bugete pe minus

Majorarea taxelor locale de la începutul anului a adus deja venituri semnificative autorităților locale. Sumele încasate de la oameni din impozitele pe locuințe sau autoturisme au crescut semnificativ, în unele cazuri creșterile sunt mai mari de 100%. Pe de altă parte, banii proveniți din activitatea economică arată creșteri nominale ce abia țin pasul cu inflația, ceea ce arată, în unele cazuri, creșteri reale negative. Altfel spus, statul a mărit taxele, dar din economie banii nu mai vin.

Cât au câștigat primăriile din majorările de taxe locale

Milioane de lei în plus au început să curgă în bugetele primăriilor la începutul acestui an odată cu majorarea taxelor locale, în ciuda tentativei de boicot care se viralizase pe rețelele de socializare în care românii se îndemnau să nu-și mai plătească taxele la stat. A fost practic efectul unei duble operațiuni, purtate atât la nivelul Guvernului, cât și la nivelul primăriilor. Totuși, cele mai importante sume vin la bugetul autorităților locale din activitatea economică, TVA, impozit pe profit, iar aici povestea a fost alta.

Concret, la finalul anului trecut, premierul Ilie Bolojan și-a asumat responsabilitatea pe Legea 239/2025 prin care a fost actualizată baza de calcul, valorile pe metrul pătrat, în funcție de care este stabilit impozitul pe locuință. De asemenea, au fost eliminate tot felul de reduceri din formula de calcul, ce se acordau pentru vechimea clădirii sau numărul de etaje. Practic, este vorba de o reformă a proprietății (statul trebuia de mulți ani să majoreze procentul de impozitare al proprietăților) trecută în PNRR după ce a fost amânată ani la rând.

Al doilea pas a fost făcut de către autoritățile locale, care pot stabili impozitele în intervalul 0,08 – 0,2%, și care la începutul acestui an au primit posibilitatea să majoreze această cotă – practic veniturile locale să nu mai depindă de sumele provenite de la centru. Astfel, dacă o primăria majora cota de la 0,08 la 0,15%, deși vorbim de un procent mic raportat la taxele din țările occidentale, aplicată la o bază deja majorată, creșterea taxelor locale s-a dovedit a fi semnificativă. O arată și cifrele din luna ianuarie raportate de primăriile din țară.

Digi24.ro

Hainele și nu pozele nud ale consulului Ucrainei în Republica Dominicană au dus la concedierea ei. Ce a purtat Victoria Iakimova

Câți bani în plus s-au strâns la Sectorul 4 al Capitalei

Execuția bugetară pe prima lună a anului arată o creștere semnificativă a sumelor încasate de Primăria Sectorului 4, primăria de sector cu cele mai mari venituri din Capitală. Astfel, din impozitul pe clădiri de la persoane fizice la Sectorul 4 s-au încasat 18,1 milioane lei, față de doar 7,2 milioane în ianuarie 2025. Creșterea nominală a fost de peste 150%. Același impozit încasat de la persoanele juridice a adus venituri de 4,1 milioane lei, față de doar 1,9 milioane în 2025. Din nou, o creștere de peste 100%.

Digisport.ro

FOTO Și-a dat demisia și a ”dispărut”, iar la 51 de ani ”nimeni nu l-ar recunoaște pe stradă”: ”Slujba m-a epuizat mult”

Sumele încasate de la posesorii de autoturisme au urmat aceeași tendință ascendentă. La persoanele fizice, suma colectată a crescut de la 3,29 milioane în ianuarie 2025 la 5,1 milioane în ianuarie 2026. În cazul impozitelor de la firme, suma colectată a crescut de la 1 milion la 1,4 milioane lei.

Cea mai spectaculoasă creștere s-a înregistrat însă la categoria taxe speciale și autorizații, practic taxele ce stau în pixul autorităților locale. Dacă în ianuarie 2025 Primăria Sectorului 4 încasa un milion de lei, în prima lună din acest an suma colectată a crescut de cinci ori, ajungând la 4,9 milioane lei. O creștere cu 50% s-a înregistrat și în cazul autorizațiilor și licențelor, unde suma colectată a ajuns la 1,5 milioane lei.

Cea mai mare sumă care a ajuns în bugetul primăriei în ianuarie 2026 a provenit din cotele defalcate din impozitul pe profit. Deși nu este o taxă colectată direct de către primărie, ea este corelată direct cu activitatea economică. Suma ajunsă la Sectorul 4 în ianuarie a fost de 69,7 milioane lei, mai mult cu peste 4 milioane față de anul anterior, când suma ajunsă la buget a fost de 65,1 milioane lei.

Totuși, procentual, creșterea a fost de doar 6,6%. În condițiile unei rate de inflație de 9,3%, în termeni reali, putem spune că veniturile primăriei au scăzut cu aproape 3%. Practic, ceea ce primăria a pierdut din încetinirea activității economice a recuperat de la cetățeni odată cu majorarea taxelor locale. În total, în ianuarie 2026, veniturile Primăriei Sector 4 au crescut cu peste 32 de milioane lei față de anul anterior, de la 152 de milioane la 185, ceea ce se traduce într-o creștere de 21,4%.

Cum arată veniturile Primăriei Craiova

Dacă la Sectorul 4 al Capitalei am avut o creștere cu peste 20% a veniturilor, la Municipiul Craiova avem o cu totul altă poveste. Veniturile totale ale primăriei conduse de Olguța Vasilescu au scăzut de la 146,1 milioane lei, în ianuarie 2025, la 141, 9 milioane în prima lună a acestui an. Practic, o scădere cu 2,9% față de anul anterior.

Majorarea taxelor locale a adus mai mulți bani la buget, însă creșterile – cel puțin în luna ianuarie – nu au fost atât de spectaculoase precum în Capitală. Spre exemplu, suma colectată din impozitul pe clădiri a crescut cu doar 48% (față de 150% la Sectorul 4), de la 7,9 la 11,7 milioane lei. Veniturile din impozitele pe clădiri pentru firme au rămas aproape la fel, scăzând ușor de la 1,13 la 1,12 milioane lei. Aceeași dinamică a fost și la impozitul pe terenuri, persoane fizice, unde scăderea a fost de la 2,61 milioane la 2,15 milioane.

Sumele colectate din impozitele pe autoturisme, atât în cazul persoanelor fizice cât și al firmelor, au crescut marginal, aproape nesemnificativ ( de la 4,41 la 4,46 milioane lei în cazul persoanelor fizice, și de la 0,44 la 0,49 în cazul firmelor). Dacă în cazul Sectorului 4 taxele speciale au explodat, la Craiova autoritățile au încasat sume mai mici ca în 2025: de la 11,5 milioane la 9,42 milioane în ianuarie 2025. Sumele colectate din taxele pe licențe și autorizații s-au redus cu peste 50%.

Sumele defalcate din impozitul pe venit au crescut nesemnificativ, de la 38,5 milioane în 2025 la 39,06 milioane acum, ceea ce se traduce într-o creștere cu 1,4%, cu mult sub rata inflației. Vorbim de o stagnare severă a masei salariale impozabile în termeni reali la început de an. O altă concluzie este că bugetul Craiovei, cel puțin prin comparație cu Sectorul 4, este mult mai dependent de transferurile de la stat, care au reprezentat 27% din totalul veniturilor.

Ce taxe a colectat Primăria Cluj-Napoca la început de an

Și veniturile Primăriei Cluj-Napoca din taxele locale au crescut la început de an. Suma încasată de la populație din impozitul pe clădiri a crescut de la 10,6 milioane în ianuarie 2025 la 17,7 milioane în prima lună a acestui an. Concret, a fost o creștere de 67%. Dacă suma colectată din impozitul pe terenuri a rămas relativ constantă, în scădere de la 2,8 la 2,7 milioane lei, în mod surprinzător a fost înregistrată o scădere la suma colectată din impozitul pe clădiri aplicat firmelor. De la 5,5 milioane s-a ajuns acum la doar 3,39 milioane.

Primăria Cluj-Napoca a cunoscut însă o explozie a sumelor încasate din taxele pentru eliberarea licențelor și autorizațiilor. Vorbim de o creștere de 50 de ori a sumelor strânse, de la 214.000 lei în 2025 la 10,9 milioane lei. Față de Craiova, la Cluj-Napoca sumele obținute din cotele defalcate din impozitul pe profit au crescut cu 21%, de la 77,9 milioane la peste 94 de milioane în ianuarie 2026. Față de Craiova putem spune că la Cluj a existat fie o expansiune masivă a bazei salariale, fie o colectare mult mai bună a acestui impozit.

Totuși, per total, veniturile Primăriei Cluj-Napoca au înregistrat o creștere nominală de doar 1,47%, de la 219,7 la 222,4 milioane lei. Raportată la rata inflației de peste 9%, în termeni reali, veniturile administrației locale au scăzut semnificativ.

Primăriile cu venituri mai mici

Cele câteva exemple prezentate mai sus arată realitatea cu care se vor confrunta primăriile în acest an și oferă o posibilă explicație pentru lupta politică care s-a dus și se duce în continuare pe tema bugetului și, în special, banii pentru autoritățile locale. Deși Guvernul a majorat taxele locale, iar primăriile au mărit repede cotele de impozitare, sumele strânse nu acoperă decât nominal scăderea activității economice. Creșterile, cel puțin raportate la luna ianuarie, arată că ele sunt mult sub rata inflației.

Spre exemplu, așa cum par să indice cifrele de la Cluj-Napoca, vedem că firmele private au început să fugă de aceste taxe mai mari (sau să fenteze sistemul). Asta ne spune faptul că impozitul pe clădiri la persoane juridice a scăzut de la 5,5 milioane la doar 3,3 milioane, asta deși sumele colectate de la persoanele fizice au explodat. Practic, marile orașe din țară au început anul 2026 cu bugete mai mari pe hârtie, dar care în realitate sunt mult sub rata inflației. Concret, veniturile reale ale autorităților locale vor fi semnificativ mai mici în acest an.

Excepție par să facă UAT-urile care au ales să majoreze la maxim taxele percepute de la cetățeni. La Sectorul 4 a fost o adevărată explozie a taxelor pe clădiri pentru cetățeni (care au crescut cu 150%), dar și pentru firme, care s-au dublat. La fel, taxele speciale practicate aici, cum este celebra taxă de salubrizare sau taxele de parcare, au adus venituri de cinci ori mai mari.

O dinamică similară se poate observa, spre exemplu, și la Sectorul 1, unde creșterea veniturilor a fost de 23,6% ( de la 99 la 122 milioane). Practic, creșterea a fost alimentată doar prin sumele mai mari colectate de la cetățeni prin impozitele pe locuințe (16,4 milioane, în creștere cu 75 %) sau autoturismele firmelor (13,3 milioane, în creștere cu 80%). Practic, toată lumea a colectat mai mult de la cetățeni, dar doar sectoarele bucureștene au reușit să ia și mai mult și de la firme dar și din taxe speciale, suficient cât să bată inflația.