În urmă cu patru luni, Guvernul a adoptat ordonanța privind principalele schimbări fiscale care vor avea loc începând cu 1 ianuarie 2023.
În această vară, Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică principalele schimbări fiscale care vor avea loc începând cu 1 ianuarie 2023.
Printre cele mai importante măsuri care vor fi implementat de anul viitor se numără creşterea impozitului pe dividende de la 5% la 8%, scăderea plafonului pentru microîntreprinderi de la un milion de euro la 500.000 de euro sau reducerea plafonului până la care se acordă facilităţile fiscale în construcţii, sectorul agricol şi în industria alimentară.
De notat că o serie de măriri de taxe a intrat în vigoare încă de la 1 august 2022. Băuturile fără alcool, cu adaos de zahăr/îndulcitori sau cele aromatizate sunt taxate în plus. De asemenea, jocurile de noroc au taxe mai mari de la această dată.
Guvernanții speră ca noile măsuri fiscale să aducă la bugetul de stat suma de 13,4 miliarde lei, în 2023.
România a mărit și continuă să mărească taxele cetățenilor și anul viitor. Rămâne de văzut ce performanță va avea actualul Guvernul în colectarea banilor.
În prezent, statul român adună anual taxe şi contribuții sociale de circa 27% din PIB. Media europeană este de 42% din PIB.
O explicație ar fi faptul că taxele sunt mai mici în România în comparație cu media europeană. Pe de altă parte, Bulgaria, Polonia sau Ungaria, ţări cu fiscalitate similară, reușesc să strângă mai multe taxe şi contribuţii în PIB şi cresc acest nivel mult mai repede.
Explicația situației din țara noastră ar fi o deficiență din sistemul de taxare, spune Florin Andrei, analist financiar şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, citat de Mediafax.
”Colectarea taxelor şi impozitelor rămâne în continuare deficitară la nivel general, cu mult sub media europeană. Cel mai vizibil exemplu este în domeniul TVA-ului, unde România are un gap de colectare de peste 30%, disputând primul loc la nivel european.
Legislaţia permisivă şi uneori greu de interpretat, lipsa unei infrastructuri facile de raportare precum şi nivelul redus al pedepselor conduc la o colectare deficitară.
România are un impozit pe venit de 10%, la fel ca în Bulgaria, dar mai mic decât Ungaria sau Polonia. În Polonia însă şi în alte ţări din Uniunea Europeană, impozitul pe venit este mult mai mare sau este impozit progresiv.
Din impozitul pe venit România colectează cel mai puţin din Uniunea Europeană, doar 4,4% din PIB, în vreme ce Bulgaria colectează 5,4%”, spune analistul.