News

Telescopul James Webb revoluționează știința. Alexandru Mironov: „O uimitoare Biblie nouă, care se deschide în creierul omului!”

NASA a dezvăluit un nou set de imagini spațiale, obținute de telescopul James Webb, iar scriitorul Alexandru Mironov se declară fascinat, afirmând că ne aflăm în fața unei Biblii noi, creată de descoperirile din cosmos.
19.07.2022 | 17:13
Telescopul James Webb revolutioneaza stiinta Alexandru Mironov O uimitoare Biblie noua care se deschide in creierul omului
Scriitorul Alexandru Mironov consideră că realizarea telescopului James Webb reprezintă o uimitoare nouă Biblie, pentru știința universală (sursa montaj FANATIK)
ADVERTISEMENT

Recent, NASA a dat publicității un nou set de imagini obținute grație telescopului spațial James Webb, printre care și o fotografie a unei stele aflate pe moarte. Prima imagine de acest tip a fost publicată chiar de Casa Albă și obținerea ei a costat Agenția nu mai puțin de 10 miliarde de dolari. Scriitorul de SF și influencerul Alexandru Mironov s-a arătat fascinat de aceste noi descoperiri, pe care le consideră drept „o nouă și uimitoare Biblie”.

Alexandru Mironov: „O uimitoare Biblie nouă! Telescopul James Webb este cel mai complicat mecanism din istoria omenirii!”

Telescopul James Webb își dovedește puterea absolută, în comparație cu celelalte dispozitive din domeniu. Forța lui Webb este evidențiată de locația îndepărtată față de pământ și de utilizarea spectrului de lumină în infraroșu. Potrivit AFP, Bill Nelson, administratorul NASA, a declarat că „fiecare imagine este o nouă descoperire și va oferi omenirii o vedere a umanității, pe care nu am mai văzut-o până acum”.

ADVERTISEMENT

La rândul său, scriitorul Alexandru Mironov s-a arătat extrem de bucuros, după vizualizarea noilor imagini. „Suntem în fața unei uimitoare Biblii noi, care se deschide în creierul omului! Telescopul James Webb este o realizare extraordinară. Mecanismul în sine, acest complex de mașinării, este cel mai complicat din istoria omenirii”, a declarat acesta, în exclusivitate pentru FANATIK.

Alexandru Mironov
Scriitorul Alexandru Mironov (sursa facebook.com)

 

Interlocutorul nostru a precizat că, din informațiile pe care le deține, aproape 100.000 de oameni au lucrat efectiv la realizarea telescopului James Webb. „20.000 dintre aceștia au lucrat, efectiv, cu mâinile la respectivul proiect. El a fost asamblat în SUA, la marile unități ale NASA, precum Jet Propulsion Laboratory, unde am făcut și eu o vizită acum cinci – șase ani. Toate piesele create au fost puse laolaltă, potrivite astfel încât să apară un semi-aranjament al telescopului și ulterior, au fost îmbarcate în lăzi perfect izolate, în care au traversat Statele Unite, până în America de Sud, în Guyana Franceză”, a continuat Mironov.

ADVERTISEMENT

Scriitorul a reamintit că, după aceea, aceste componente au fost trimise în spațiul cosmic, exact în ziua de 25 decembrie. Astronauții au ținut neapărat ca acest eveniment să se petreacă de Crăciun. Apoi, componentele s-au ridicat pe orbită, până la câteva sute de kilometri….

Fragmente telescop James Webb
Componente ale telescopului James Webb (sursa hepta.ro)

Un obiect care a costat 10 miliarde de dolari a plecat „pufăind” în spațiu, pentru următorii 20 de ani

Intervievatul nostru a detaliat: „O navă ținea în vârful său acest obiect prețios, care a costat 10 miliarde de dolari și care, așa cum spuneam, este cea mai complexă mașinărie construită vreodată. Apoi, l-a eliberat. El s-a învârtit pe orbită, ca să capete accelerație și apoi a plecat, pufăind, cu un motoraș mic, care conține combustibilul necesar schimbărilor din următorii 20 de ani, perioadă pentru care telescopul este calibrat să funcționeze…”

ADVERTISEMENT

„Telescopul a pornit către unul dintre punctele Lagrange. Joseph – Louis Lagrange a stabilit că, între fiecare stea și fiecare planetă există anumite zone în care materia este nemișcată. El le-a numit „puncte Lagrange”, dar în realitate sunt zone, deoarece sunt destul de mari. James Webb a fost trimis acolo și s-a dus cuminte, cu o viteză de sute de mii de kilometri pe secundă, iar ulterior a început partea cea mai interesantă”, a explicat Alexandru Mironov.

Menționăm că Joseph – Louis Lagrange a fost un astronom și matematician francez de origine italiană, considerat unul dintre cei mai importanți savanți ai secolului al XVIII-lea. Napoleon l-a numit chiar „piramida grandioasă a științelor matematice”.

ADVERTISEMENT

Revenind la partenerul nostru de dialog, Alexandru Mironov a explicat că telescopul a început să se așeze, să se combine piesă cu piesă, parte pe parte, să se autoregleze și să-i scadă temperatura. „Telescopului James Webb trebuie să-i fie foarte frig… După aceea, au început testele. Cu siguranță, astronomii, topiți de curiozitate, au mai „prins” din imaginile captate și înantea anunțului oficial”, ne-a declarat acesta.

Imagine telescop James Webb
O imagine a cosmosului, obținută cu ajutorul telescopului James Webb (sursa hepta.ro)

Exoplanetele, descoperite după începutul construcției telescopului James Webb

Am mai aflat că toate imaginile au fost strânse „de un soft deosebit de inteligent, suprapunându-se în așa fel încât mesajul să aibă noimă. Astfel a apărut această imagine extraordinară, în care se vede o exoplanetă, adică o planetă care se învârte în jurul unei stele, nu în sistemul nostru solar, ci undeva foarte departe. În anii ’90, când a luat naștere acest proiect fabulos, exoplanetele erau necunoscute. Abia spre sfârșitul deceniului, doi savanți elvețieni au descoperit două exoplanete, măsurând imaginile pe care le obținuseră”.

Pentru că terminologia spațială nu este accesibilă oricui, am dorit să intrăm în detalii. „Altfel spus, o exoplanetă înseamnă: Eu sunt Soarele și am în jurul meu planetele pe care le știți, dar Proxima Centauri, care este o stea foarte apropiată, aflată la nici patru ani lumină de noi, are dreptul să aibă planetele sale. Vorbim despre legea atracției universale”, a precizat Mironov.

„Astronomii au stabilit pentru planete câteva reguli de perspectivă. Dacă o planetă se află suficient de aproape de Soarele ei, cât să-i folosească energia dar să nu se lase prăjită, atunci este foarte posibil ca acolo să se dezvolte viața, mai ales că – drept element primordial – apa a fost descoperită peste tot!”, a completat intervievatul FANATIK.

Scriitorul a menționat că, până în acest moment, au fost observate peste 4000 de exoplanete. „Chiar la intrarea în Jet Propulsion Laboratory există un ecran, din care, din când în când, se aude un mic zgomot, semn că a mai apărut încă o exoplanetă. Probabil, acum va începe o adevărată răzmeriță, în sensul pozitiv, între astronomi. Astronomii sunt cei mai fericiți oameni, poate doar matematicienii îi concurează…”, a continuat Alexandru Mironov.

Deocamdată, aceste exoplanete nu au nume propriu-zise, ci sunt doar numerotate și denumite cu litere, în funcție de regulile de clasare. În viitorul apropiat, este programată calibrarea acestui telescop, către zone pe care le bănuim locuite. Telescopul James Webb nu este proiectat doar pentru galaxia noastră. Se discută despre un cumul de galaxii, fiecare având miliarde de stele și de planete, și chiar despre mai multe Universuri.

Imagine James Webb
Imaginea unei stele moarte, obținută cu ajutorul telescopului James Webb (sursa hepta.ro)

Soarele va trece peste miliarde de ani în categoria stelelor aflate pe moarte

Pornind de la imaginea stelei aflate pe moarte, Alexandru Mironov a amintit și faptul că există un ciclu al stelelor, numit ciclul Hesse. Mai exact, o stea se naște în urma felului în care interacționează norii de gaz cosmic, care se înfierbântă și iau foc. Apoi, aceștia ard într-un centru de mijloc și apoi, părți din respectiva materie se rup în alte bucățele mai mici, confom forței atracției universale. Astfel au apărut, rând pe rând, Venus, Mercur, Pământul, etc. Acest fenomen se petrece în fiecare sistem solar.

„O stea precum Soarele își consumă propriul combustibil, transformă hidrogenul în heliu și, într-o rată de dezvoltare, care trece de la hidrogen la heliu și după aceea la litiu, arde până în momentul în care se consumă combustibilul intern. Atunci are loc un fenomen de cădere în sine al stelei, care se transformă și adesea explodează, înghițind planetele din jur”, a detaliat Alexandru Mironov.

O stea aflată pe moarte traversează aceste etape. Este de presupus că Soarele va trece peste câteva miliarde de ani în etapa finală. Deocamdată, se află la mijlocul vieții.

„Este foarte normal ca telescopul James Webb, care „citește” căldura, măsoară radiația infraroșie, să traducă radiațiile de căldură prin mijloace computeristice”, a menționat scriitorul.

NASA proiecție Londra
Fotografiile obținute cu ajutorul telescopului au fost proiectate în centrul Londrei (sursa hepta.ro)

Bănci școlare ilustrate cu sistemul solar? „Copiii să privească și să se mire!”

La final, am dorit să aflăm de la Alexandru Mironov ce consideră că ar trebui să reprezinte pentru „omul obișnuit” aceste descoperiri. „Dacă, dincolo de calitatea de influencer, aș avea o altă putere, aș obliga toți constructorii de echipamente necesare dotării claselor copiilor să facă bănci ale căror pupitre să aibă ilustrate câte o moleculă de ADN, sistemul solar, ori o galaxie. Iar copiii să privească și să se mire… Informația intră și se așează într-o zonă a creierului. Fiecare va observa altceva, iar apoi cei mici vor vorbi între ei. Copiii emit teorii, dar după ce începe școala, toți sunt obligați să gândească la fel”, a răspuns interlocutorul nostru.

Scriitorul a menționat că un membru corespondent al Academiei Române, cunoscutul profesor Gheorghe Ștefan, care predă inclusiv în SUA, a afirmat că „probabil, forțăm prea tare intrarea copiilor în școală. Din acest motiv, toți intră în același „meniu”, învățând în același mod și ieșind cu toții la fel, la sfârșit. Dar, poate că acești copii au în mintea lor rezolvări inclusiv pentru mecanică cuantică ori pentru viața stelelor…”

Mironov a amintit faptul că, în România, dincolo de Observatorul Astronomic, care aparține Academiei, sunt peste 40 de cluburi de astronomie, unde se găsesc echipamente foarte puternice.

„Întâlnirile cu persoanele care lucrează acolo sunt superbe. Sunt oameni absolut zguduiți de aceste noi descoperiri. Acum câțiva ani, urmărind o eclipsă, am ajuns în deșertul Atacama, din Chile. Eram 33 de români, care mergeau să vadă o eclipsă… Închipuiți-vă ce schimbare a apărut în viața noastră! Să-ți poți permite să zbori cu avionul peste un ocean și un continent, iar apoi să te urci undeva, unde poți filma și fotografia un fenomen celest, care este urmărit de milioane de oameni. Așadar, informația vine peste tine, fie că vrei sau nu!”, a încheiat Alexandru Mironov.

ADVERTISEMENT
Tags: