Tema “Dinamo a mituit arbitrii” în Cupa Campionilor 1984, reluată de Dinu, l-a înfuriat pe Augustin: “Se contrazice singur. Îi furam pe străini și în amicale, la ei acasă? Că și atunci îi băteam!” Exclusiv

Ionel Augustin, unul dintre fotbaliștii români importanți în prima jumătate a anilor 1980, a reacționat cu multă iritare când a aflat despre reluarea de către Cornel Dinu a subiectului “Dinamo a mituit arbitrii” din campania 1983-1984, când “roș-albii” s-au calificat în semifinalele Cupei Campionilor. Fostul căpitan, antrenor și președinte de la Dinamo a scris prima oară despre felul în care ar fi fost cumpărați arbitrii în cartea sa autobiografică, publicată în urmă cu un deceniu. De atunci, Cornel Dinu a readus subiectul în prim-plan periodic. Ultima oară a făcut-o sâmbătă, într-un interviu acordat Gazetei sporturilor.

“Oneață” (64 de ani) spune că s-a săturat deja de această poveste: “Am citit-o și în cartea lui de memorii, a mai spus-o și altădată. Ce să mai zic? Ne-am obișnuit cu Dinu. Din punctul meu de vedere, nu e nimic adevărat. Văd că, de la o versiune la alta, se și contrazice”.

„Mergeam des în turnee amicale în străinătate, jucam cu echipe foarte bune și le băteam și atunci. Cum vine asta? Îi furam cu arbitrii și în amicale, la ei acasă?”

Au trecut 36 de ani de la “dubla” cu Liverpool, 0-1 pe “Anfield” și 1-2 pe “23 August”, dar Augustin încă aude vibrând bara porții lui Grobbelaar, în liniștea lăsată brusc pe stadionul englez la șutul său, când meciul abia începuse: “E cel mai mare regret al vieții mele! Cred că acolo s-a jucat calificarea”.

Tema blătuirii arbitrilor de către Dinamo, în turul II, cu Hamburg SV, și în turul III, cu Dinamo Minsk, este demontată de Augustin cu propriile sale argumente: “În primul rând, aveam echipă foarte bună! Nu cred în viața mea că s-a făcut așa ceva. De fapt, cred că nici nu se putea face, la vremea respectivă, chiar dacă s-ar fi încercat. Și sunt multe date care-l contrazic pe Dinu. Pot să-ți spun că eram foarte, foarte bine pregătiți, aveam o încredere uriașă în noi și știam că putem să jucăm de la egal la egal cu toate echipele de top din Europa. Nu întâmplător am avut rezultate foarte bune. Jucam de 6-7 ani împreună, ne știam foarte bine, formam un nucleu de fotbaliști deosebit de valoroși. Să-ți spun ceva: noi mergeam des în turnee amicale în străinătate, jucam cu echipe foarte bune și le băteam și atunci. Cum vine asta? Îi furam cu arbitrii și în amicale, la ei acasă? Îi depășeam fizic, tehnic și tactic. Nu s-a întâmplat așa ceva! E inadmisibil să susțină așa ceva. Păi, în declarațiile pe care le face, se și contrazice singur cu niște lucruri! Îți spun că sunt foarte revoltat! Dar ăsta e Dinu, ne-am obișnuit cu el. Ce să-i facem?”.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

„Nu l-am văzut pe Anghelache pe lângă echipă atunci”

Augustin, jucător polivalent, titular la Dinamo și în națională, foarte puternic și cu o mare capacitate de efort, era folosit fie ca mijlocaș, fie ca atacant, în ambele compartimente cu randament constant bun. A deschis scorul cu Hamburg, la București, pe “23 August”, în victoria cu 3-0 din primar manșă cu campioana Europei, și era cât pe ce s-o facă și cu Liverpool, pe Anfield. Acum spune că nici teoria implicării lui Constantin Anghelache la Dinamo, în acea perioadă, n-are suport: “Nu l-am văzut niciodată la echipă. Cel puțin noi, jucătorii… Nu cred că l-a văzut cineva. Poate conducerea noastră. Poate! Să se fi întâlnit seara cu el. Dar Anghelache n-a apărut lângă echipă nicio clipă. O fi venit seara, la discuții, cum se mai făcea atunci. Dar eu nu l-am văzut în acea perioadă la față pe Anghelache”.

“Nu o să-mi iert niciodată că am dat doar bară pe Anfield! Dacă înscriam acolo, noi nu pierdeam la Liverpool”

Fostul fotbalist spune că Dinamo era, în 1984, la un asemenea nivel încât jucătorii erau convinși că pot juca finala Cupei Campionilor: “Eram foarte siguri că vom trece și de Liverpool. Aveam o încredere extraordinară. Cel mai mare regret al meu este că acolo, la Liverpool, am scăpat singur și am dat bară. Nu mi-am iertat-o și n-o să mi-o iert niciodată! Dacă dădeam eu gol acolo, în cel mai rău caz făceam 1-1. Dar cred că am fi avut șanse mari să și câștigăm. Păi, amintiți-vă cine ne-a dat golul! Din corner, cu capul Sammy Lee, care era juma’ de metru. Deci, noi chiar am avut încredere atunci că ajungem în finală”.

Unde a greșit, totuși, Dinamo cu Liverpool, dacă versiunea lui Cornel Dinu (arbitrii au fost păziți și n-au mai putut fi mituiți) nu e reală? “Am avut, poate, prea mult elan, prea mult entuziasm. N-am mai respectat anumite momente ale jocului. Iar ei aveau o experiență extraordinar de mare. Noi am venit cu atitudinea, cu dorința de a ajunge în finală. Ceea ce era bine. Dar, pe undeva, probabil că ne-am dorit prea mult acest lucru și ne-a luat valul. Asta cred că s-a întâmplat. Apoi, la Liverpool, ratarea mea a subțiat puțin din atitudine și din încredere. Îmi amintesc că ne și rugam atunci să nu urce în finală italienii, pentru că într-o semifinală eram noi cu Liverpool, iar în cealaltă Roma cu o echipă scoțiană (n.r. – Dundee United, scoțienii au învins cu 2-0 în tur, italienii cu 3-0 în retur). Deci, noi ajunsesem la un nivel extraordinar de mare la nivel valoric, al ambiției, încrederii, determinării. Repet, nu-mi vine să cred că a scos Cornel Dinu asemenea declarații. Până acum ne-a lăudat că avem o performanță extraordinară. Ceea ce a și fost! E urât…”.

“Ce-i asta, că el nu vine conducător la Dinamo, vine ca sfătuitor? Întotdeauna a avut chestia asta, să se fofileze”

Augustin nu înțelege de ce Dinu scoate atât de des la suprafață această poveste: “Am citit cărțile lui. Apare și acolo ceea ce a declarat acum. Eu știu ce să mai zic? Ce să mai cred? Că nici noi nu mai știm ce să credem despre el. Nu vezi că acum, nu vreau să fiu răutăcios, dar el, în loc să sprijine clubul… El nu vrea să vină conducător, el vine ca sfătuitor! Nu se poate așa ceva. Ce-i asta? Cum adică, vii ca sfătuitor? Dacă ești chiar așa de dinamovist, fii tare, vino încoace, pune umărul la bătaie, vezi despre ce este vorba! Dar el a avut întotdeauna chestia asta, să se fofileze. Și la birou, când era la Dinamo, scria Cornel Dinu și atât. Păi?”.

Digisport.ro

Cum l-a numit Anamaria Prodan pe Ronald Gavril: impresara nu s-a ferit să spună cum îl strigă pe boxer