News

Tensiuni în PNL, după tentativa de resuscitare a OUG 13.„E un partid pierdut în spațiu, și ideologic și strategic”

Analiștii politici susțin că episodul de miercuri, în care s-a încercat modificarea pe sub radar a Codului penal, arată un partid scindat și fără o strategie clară
30.03.2023 | 18:48
Tensiuni in PNL dupa tentativa de resuscitare a OUG 13E un partid pierdut in spatiu si ideologic si strategic
Tensiuni în PNL în urma scandalului cu introducerea pragului la abuzul în serviciu. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Liberalii par să fie principalii pierzători în plan politici a episodului de miercuri, când senatorii puterii au aprobat și votat pe sub radar, în stilul modificărilor care se făceau în justiție în regimul Dragnea, introducerea unui prag de 250.000 de lei pentru infracțiunea de abuz în serviciu.

Ambele partide din coaliție pierd electoral

Dincolo de dezbaterea pe fond cu privire la introducerea unui prag valoric la infracțiunea de abuz în serviciu, unde există o decizie CCR pe această temă, ceea ce a scandalizat la unison opinia publică a fost modul în care coaliția PNL-PSD-UDMR a încercat să treacă acest amendament. Introdus pe agenda Comisiei Juridice, „printr-un email venit de la partid” – după cum avea să declare chiar președintele comisiei, aprobat imediat și trimis la Senat unde a fost și votat a semănat izbitor de mult cu modul în care erau introduse modificările din justiție în timpul regimului Dragnea.

ADVERTISEMENT

Episodul a fost criticat aproape la unison de întreaga presă, opoziția (USR, FD, REPER) a acuzat puterea de reînvierea practicilor promovate de Liviu Dragnea, procurorii și chiar Laura Kovesi au tras semnale de alarmă cu privire la această măsură iar în Piața Victoriei, ca în urmă cu cinci ani, câteva sute de oameni au ieșit la protest. Chiar dacă unii lideri liberali au ieșit încă de miercuri seară să critice introducerea acestui prag și să promită modificarea lui la Cameră, analiștii politici sunt de părere că atât PSD cât și PNL au avut de pierdut la capitolul imagine.

Consultantul politic Adrian Zăbavă este de părere că prin acest episod atât PNL-ul dar și președintele Iohannis confirmă abandonarea valorilor și principiilor pe care le apărau împotriva asaltului condus de Liviu Dragnea și a majorității PSD-ALDE în fosta guvernare.

ADVERTISEMENT

„Ambii parteneri ai coaliției au avut de pierdut după ziua de miercuri, și e greu de înțeles ce anume au vrut să facă. Îmi imaginez că au crezut că povestea poate trece pe sub radar fără să se nască un subiect important. Sigur, societatea nu este atât de atentă ca în celebra lună februarie din 2017 iar pentru o bună parte din societate temele legate de corupție nu mai primează, însă ziua de ieri a lăsat urmări. Poziția PNL este fragilizată atât prin faptul că ceea ce s-a întâmplat vine să confirme ceea ce se credea latent în ultima perioadă, și anume că a dat deoparte tot ceea ce a susținut până în 2019-2020, și cred că a fost un episod care va potența conflictul intern din partid.

Ambele partide vor avea de pierdut, din motive diferite. PSD pentru că readuce în mintea publicului niște emoții din perioada 2017-2019, atunci când societatea ura visceral PSD, iar PNL pierde pentru că face, din nou, o mișcare care confirmă că principiile și valorile susținute până în 2020 au fost șterse cu buretele.

ADVERTISEMENT

Aici vine să confirme schimbarea partidului liberal și schimbarea președintelui Iohannis până la urmă. De la prezența la Davos la ședința de Guvern cu celebrul discurs cu elefantul din cameră până la inacțiunea și lipsa de mesaj de ieri e un drum destul de lung, pe care însă președintele Iohannis l-a făcut cot la cot cu PNL”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul Adrian Zăbavă, care a subliniat că deși au existat voci din interiorul partidului care au reacționat critic la această prevedere „e clar că ea a fost luată cu acordul conducerii PNL – și mă îndoiesc că a fost vorba doar de Nicolae Ciucă care și-ar fi dat acordul. Până la urmă senatorii PNL au spus că a venit de la partid”.

Cătălin Predoiu, găsit responsabil?

Povestea amendamentului cu pragul de 250.000 de lei a început de la Guvern, acolo unde ministrul Cătălin Predoiu și Executivul condus de Nicolae Ciucă au trimis la Parlament proiectul de modificare al Codului penal fără introducerea acestei prevederi. Duminică seară însă, liderii coaliției au avut o întrunire într-un format restrâns pentru a discuta problema pensiilor speciale, întrunire la care s-a discutat și acest amendament.

ADVERTISEMENT

De la întrunirea de la Vila Lac, acolo unde alături de Predoiu, Ciucă și Bode din partea PNL au fost prezenți și Marcel Ciolacu, Marian Neacșu și Robert Cazanciuc alături de liderul UDMR, amendamentul ajunge pe mail la Comisia Juridică de la Senat unde este adoptat cu votul senatorilor puterii. Deși nimeni din tabăra social-democraților nu votează împotrivă sau nu ridică problema consultării instituțiilor din domeniu sau al societății civile, miercuri aceștia dau vina pe ministrul justiției ca autor al acestei propuneri.

Senatoarea PSD Laura Moagher, secretarul Comisiei Juridice, a spus într-o postare pe pagina ei de Facebook că ministrul Predoiu este „părintele” pragului de 250.000 de lei, lucru dovedit de faptul că senatorii PNL nu l-au sunat pe acesta pentru a confirma această decizie. Deputatul PSD Gabriel Zetea a susținut că Partidul Social Democrat nu a fost implicat în acest demers, având o sensibilitate aparte față de domeniul justiției, după guvernarea trecută, și că acum acceptă doar poziția specialiștilor. „Doar ministrul justiției avea autoritatea, doar el putea să propună o asemenea modificare”, a spus acesta într-o intervenție la Digi24.

Dacă în cazul social-democraților era de așteptat o asemenea reacție, amendamentul a fost criticat în termeni duri și în rândurile liberalilor. „Ieri a fost cea mai RUȘINOASĂ zi de când am intrat în nenorocita asta de politică, în urmă cu 4 ani. Nu credeam că voi trăi să văd cum OUG 13 este reinventată cu concursul propriului meu partid, PNL. O mizerie fără seamăn!”, a scris Rareș Bogdan pe pagina sa de Facebook. Prim-vicepreședintele liberal a spus joi, într-o intervenție la Digi24 că prin această măsură România „tocmai a speriat Bruxelles-ul” și a subliniat că liberalii „trebuie să-și afirme valorile în interiorul actualei coaliții”.

Un mesaj poate mult mai dur a venit din partea Ralucăi Turcan, care a acuzat faptul că această decizie, despre care a spus că a creat daune de imagine partidului, a fost luată de un grup restrâns. „Decizia a fost luată de un grup restrâns, ceea ce mă îngrijorează, Ea nu a fost discutată în partid, în forumurile statuare și reprezintă o mare daună de imagine pentru PNL, un impact devastator”, a declarat aceasta, nedorind însă să precizeze de unde a venit această decizie.

„E așa un fel de schizofrenie în PNL”

George Jiglău, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este de părere că pentru PNL costurile politice ale acestui episod sunt mult mai ridicate decât la PSD, iar cel mai îngrijorător lucru pentru liberali este faptul că partidul nu pare a avea o strategie clară pe termen mediu și lung în perspectiva anului 2024.

„Din perspectiva PNL-ului lucrurile nu arată bine deloc. Ei, la momentul OUG 13, erau în tabăra cealaltă și acum dintr-odată lor le vine cel mai greu să justifice toată povestea asta. E clar, la liberali sunt costurile politice cele mai mari. 

E greu de spus dacă liberalii au căzut într-o capcană sau e pur și simplu propria voință, însă ce contează este cum anume o să iasă din acest episod. Asta se înscrie însă în lungul șir de dificultăți de raportare la propriul electorat, dificultăți pe care PNL le are de mult timp încoace, cum a fost și momentul în care au stabilit că, ideologic vorbind, din partid liberal, care rămâne denumit liberal, devine un partid conservator atunci când au trecut la popularii europeni. E așa un fel de schizofrenie în PNL pe mai multe subiecte, și inclusiv momentul coaliției cu PSD, după separarea de USR – o coaliție dificilă, dar mai firească – dintr-o dată au trebuit să justifice că e mai bine e cu PSD, invers de cum au susținut în toți anii anteriori”, a declarat George Jiglău pentru FANATIK.

În opinia acestuia, în acest moment partidul nu pare a avea o strategie clară asupra modului în care va aborda anul 2024, nu doar ca mesaj electoral dar nici măcar ca lideri care să propulseze partidul în cale patru rânduri de alegeri de anul viitor.

„Și pe termen lung, dar și pe termen scurt, e clar că e un partid pierdut în spațiu, și ideologic și strategic, dar lucrurile devin cu atât mai complicate în raport cu anul electoral 2024. Le trebuie o strategie clară, că merg singuri, că merg cu PSD, încă nu e clar cu ce candidați vor merge, pe ce oameni vor miza ca locomotive de imagine – vor avea nevoie de mai mulți, însă în acest moment nu par a avea nici măcar un astfel de candidat. 

E greu de văzut o urmă de coerență în PNL în ultimii ani, inclusiv în anii de dinainte de a ajunge la guvernare. Partidul a fost ținut la guvernare de faptul că Iohannis este președinte, este principalul lor atu, și singura victorie electorală importantă. În afară de alegerile prezidențiale din 2019 n-au ieșit bine din nicio rundă de alegeri de mulți ani încoace, iar anul viitor s-ar putea să se dovedească și mai complicat, având în vedere cum se prezintă lucrurile în acest moment. Fără un candidat care să se profileze rapid, și care să nu fie dintre cei aflați acum în fruntea partidului, care nu par să aibă o priză la public, lucrurile vor fi extrem de complicate”, a mai declarat, pentru FANATIK, profesorul George Jiglău.

Consultantul politic Adrian Zăbavă subliniază și el că partidul nu pare a avea un mesaj clar, un narativ cu care să abordeze alegerile de anul viitor și în jurul căruia să-și construiască mesajele către electorat. Mai mult, acesta este de părere că PNL nu își poate permite să abordeze anul 2024 cu acest conflict intern în care se află și care nu mai poate fi ascuns acum.

„Cred că acest conflict intern din PNL va fi tranșat până în 2024. Partidul nu poate intra în alegeri așa, iar dacă o va face, rezultatul alegerilor europarlamentare va tranșa acest conflict. Astăzi însă, din perspectiva lui 2024, PNL-ului îi e greu să spună o poveste pe seama căreia să ceară votul electoratului. A fost ușor până în 2020, astăzi PNL vinde cartea stabilității însă până spre 2024 cred că această tema va fi perimată, indiferent de contextul extern de securitate. 

PNL e ușor mai mult fără busolă, iar dacă acum câteva luni am fi putut spune același lucru din perspectiva faptului că PSD-ul dicta ritmul guvernării, acum conflictul intern e din ce în ce mai vizibil, cu o nemulțumire latentă vizibilă pentru o parte a partidului asupra poziționării și relației cu PSD la guvernare. Actuala coaliție și Guvernul nu stau pe roze deloc în acest moment”, a declarat acesta pentru FANATIK.

ADVERTISEMENT