Testare în bătaie de joc în județe, cu 1-2 teste pe zi. Timișoara, carantinată din „exces de zel”

La peste două săptămâni de când prima raportare a testării PCR defalcate pe județe a arătat că județe din țară își păstrează artificial o rată de infectare redusă prin numărul foarte mic de teste, situația nu s-a remediat, existând câteva județe care fac într-o zi de sâmbătă doar 1-2 teste.

În schimb, Timișoara este în carantină cu rată a infectării cu Covid-19 în creștere, calculată în funcție de o testare intensivă, care permite identificarea unei părți apreciabile a cazurilor, spre deosebire de județele în care epidemia nu există pentru că nu se obosește nimeni să o caute.

În consecință, rata de infectare este cu atât mai mică cu cât testele sunt mai puține, iar locuitorii respectivelor județe se bucură de o viață aproape normală doar pentru că autorităților locale nu le pasă de sănătatea lor.

Rate mici de infectare prin absența testării

Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Sănătății aferente zilei de duminică, 21 martie, în Bistrița-Năsăud și Caraș-Severin au fost prelucrate probele pentru un singur test în fiecare din aceste județe. În Sălaj și Satu-Mare s-au prelucrat câte două teste. În Timiș, au fost 333 de teste făcute duminică, mai multe fiind făcute doar în București (2.529), Ilfov (590) și Iași (406).

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Pentru județele cu teste puține, nu poate fi invocată nici scuza că laboratoarele sunt închise duminica din lipsă de personal pentru că nici în timpul săptămânii nu se fac prea multe teste. Pentru vineri, 19 martie, în Bistrița-Năsăud s-au făcut 276, în Caraș-Severin 154, Sălaj – 170, iar în Satu-Mare 273. În Timiș au fost făcute vineri nu mai puțin de 1.583 teste PCR, județul fiind depășit doar de București cu 6.655.

Datele arată că, în cazul a patru județe din România o zi pe săptămână nu este luată în calcul la stabilirea ratei infectărilor. Trei dintre cele patru județe codașe la testare – Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin și Satu-Mare – sunt în „zona verde”, în care restricțiile sunt la minimum. Doar Sălajul, cu o rată de 3,21‰, calculată pe ultimele 14 zile, trece cu puțin pragul pentru a fi inclus în „zona galbenă”.

Dacă am lua de bune datele oficiale, ar rezulta că virusului îi este teamă să treacă din Timiș, unde rata este 5,97‰, în județul învecinat, Caraș-Severin, cu o rată de numai 1,56‰, cea mai mică dintre județele limitrofe Timișului. Acest „mister” epidemiologic face ca cei din Caraș să își vadă liniștiți de viețile lor, în timp ce timișorenii stau închiși în case din cauza carantinei.

Iar acestea sunt cazurile cele mai flagrante. Există și alte județe în care testarea se face sporadic, unde duminică s-au raportat mai puțin de 50 de teste făcute: Brăila, Călărași, Olt, Vaslui, toate cu o rată a infectării mai mică de 3‰, deci aflate în zona verde. Altele au mai puțin de 100: Buzău, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Suceava, Teleorman, Tulcea, Vâlcea, Vrancea.

Digisport.ro

Cum l-a numit Anamaria Prodan pe Ronald Gavril: impresara nu s-a ferit să spună cum îl strigă pe boxer

Datele complete pe luna martie privind testarea defalcată pe județe poate fi văzută AICI.

Carantinare cu scandal la Timișoara

Comparația cu Timișoara se impune în contextul în care acest oraș pare că trage ponoasele onestității cu care autoritățile sanitare și-au făcut datoria, testând pe scară extinsă. Deja situația din oraș s-a transformat într-o dispută politică, în care conflictul de la nivel local dintre USR și PNL s-a transferat la București.

Timişoara şi mai multe comune limitrofe au intrat în carantină din 8 martie, din cauza numărului mare de cazuri COVID-19. Atunci, rata de infectare a ajuns la 7.49 la mia de locuitori. De remarcat că, anul trecut, în luna noiembrie, indicele era de 8.30, dar autoritățile nu au impus carantina.

Duminică seara, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) nu a mai luat decizia prelungirii carantinei cu toată că numărul de cazuri a crescut, însă timișorenii s-au bucurat timp de numai câteva ore, până când secretarul de stat Raed Arafat a hotărât prelungirea carantinei cu încă 72  de ore. Decizia a fost salutată de către primarul Dominic Fritz (USR), dar puternic criticată de liderii locali ai PNL.

„Carantinarea zonei metropolitane Timişoara este necesară pentru a preveni un colaps, altfel iminent, al sistemului sanitar. Alte variante de a opri creşterea rapidă a ratei de infectare din păcate nu există (…) Politizarea carantinării aici, la Timişoara, a dus la blocajul din CJSU şi de aceea decizia a fost luată de către Guvernul României, prin ordinul secretarului de stat Raed Arafat. Salut hotărârea de a continua carantina în forma în care CJSU a argumentat-o şi decis-o acum două săptămâni, pentru Timişoara şi toate cele patru comune periurbane”, a scris Fritz, într-o postare pe Facebook.

Pe de altă parte, hotărârea luată de la București l-a înfuriat pe președintelui Consiliului Județean, Dan Nica (PNL). „Îmi este mie ruşine şi îmi cer scuze populaţiei pentru modul abuziv şi ineficient în care Raed Arafat şi Vlad Voiculescu au ales nu doar să ignore suferinţa timişorenilor, ci să le-o sporească. Domnilor, poate de la Bucureşti nu se vede, dar aici, oamenii sunt disperaţi. Părinţii sunt nevoiţi să îşi lase copiii singuri acasă, fără supraveghere şi fără educaţie, ca să nu îşi piardă locul de muncă. Aţi distrus economia locală, aţi călcat în picioare industria de servicii şi operatori economici care plătesc bani mulţi la bugetul de stat. Îngenunchiaţi cetăţenii care finanţează sistemul medical. Toate acestea dintr-un orgoliu stupid şi un joc pueril de imagine”, a afirmat Nica.

Un alt liberal, deputatul de Timiș Marilen Pirtea a reclamat modul discreționar în care se iau deciziile de la București, peste capul autorităților locale. „Prelungirea «dictată» de la Bucureşti, ca o formă de decizie tutelara «de la centru», ne face să ne întrebăm de ce mai e nevoie de parerea «provinciei»…oricare ar fi ea, dacă tot «centrul» decide. Oricare ar fi raţiunile, noi credem în rigoarea măsurilor de prevenţie, aplicate cu responsabilitate de autorităţi, nu în coerciţia carantinei, ca masură finală. Deciziile nu trebuie afectate prin ingerinţe şi partipriuri politice”, crede Pirtea.

Pe de altă parte, cercetătorul timișorean Octavian Jurma crede că decizia inițială de carantinare a început să dea rezultate chiar dacă numărul de cazuri a continuat să crească. Tot într-o postare pe Facebook, el argumenta că ritmul de creștere a scăzut atât în oraș, cât și în „comunele-dormitor”, adică satele din jur în care locuiesc multe persoane care au  locul de muncă în Timișoara.

„Evident că incidența nu avea cum să scadă în două săptămâni, este aproape imposibil la un indicator care cumuleaza 14 zile. Numărul zilnic de cazuri oricum continuă să crească până infecțiile își urmează cursul (aproximativ 14 zile). Se vede însă foarte clar aplatizarea curbei nu doar în Timișoara, dar și în tot județul datorită faptului că fără acces la urbe, comunele din jur intră indirect într-o carantină parțială”, a argumentat Jurma.

Indiferent cine are dreptate în disputa dintre liberalii din Timișoara și „dictatorii” de la București, întregul episod dă un semnal prost pentru celelalte județe: dacă testezi, riști carantina, cu sau fără voia autorităților locale, iar „centrul” care adoptă măsuri dure împotriva județelor în care se testează este incapabil să remedieze situația acolo unde testarea se face în bătaie de joc.