Testele antidrog din școli, în variantă revizuită. Amenințarea cu închisoarea în caz de refuz este eliminată și înlocuită cu o prelegere din legislație

În urmă cu două săptămâni, doi deputați PSD – Daniel Suciu și Bogdan-Gruia Ivan – depuneau la Parlament un proiect de lege prin care poliția primea dreptul să facă teste inopinate pentru consumul de droguri în școli și universități, iar elevii și studenții care se opuneau testării riscau o pedeapsă cu închisoare de la 1 an la 5 ani.

Acordul pentru testare, dat prin contractul educațional

Ulterior, cei doi au retras proiectul de lege din dezbatere publică și au venit cu o nouă variantă a acestuia care corijează unele aspecte care erau discutabile din punct de vedere legal sau chiar constituțional. Noua formă menține pârghiile prin care inițiatorii voiau să rezolve o problemă des întâlnită, anume faptul că unii părinți nu-și dau seama de problemele prin care trec copii lor întrucât nu pot accepta ideea că aceștia s-ar putea droga.

În varianta inițială, se stipula că poliția poate face teste antidrog în școli fără acordul părinților, chiar dacă este vorba de elevi care sunt minori. Singura condiție era ca la testare să fie prezent și un psiholog. În varianta nouă, este modificată Legea educației introducându-se un fel de „acord prezumat” al părinților, atunci când aceștia își dau copiii la școală. De asemenea, se stipuleză că testarea inițială trebuie să fie non-invazivă.

„În vederea protejării sănătăţii elevilor şi pentru prevenirea traficului de substanţe psihoactive, unităţile de învăţământ includ în contractul educaţional prevederi referitoare la obligaţia elevului de a se supune recoltării non-invazive a probelor biologice în vederea stabilirii consumului de substanţe psihoactive, la solicitarea poliţiştilor, în cadrul controalelor tematice/inopinate realizate”, se arată în proiectul de lege.

Digi24.ro

Prima reacție a Statelor Unite după decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale

Poliția poate face controale fie din oficiu, fie la sesizarea conducerii școlilor sau inspectoratelor județene. Procedura de control urmeză să fie stabilită prin ordin comun al miniștrilor Educației, Sănătății și de Interne, „cu respectarea drepturilor fundamentale ale elevilor şi ţinând seama de specificul psiho-emoţional al acestora.”

În cazul în care testul neinvaziv este pozitiv, poliția informează părinții/ tutorii și le cere acordul acestora pentru prelevarea de probe biologice care să stabilească tipul de substanță psihoactivă depistată.

„Dacă rezultatele testelor indică prezenţa în sânge a drogurilor aflate sub control naţional, elevului şi părintelui li se aduc la cunoştinţă prevederile Capitolului IV din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri”, stipulează noul proiect.

Doctoranzii care se droghează vor fi „pârâți” părinților

Capitolul menționat mai sus se referă la programele naționale de prevenire și asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri. Practic, elevilor sau studenților identificați drept consumatori de droguri li se citește din lege paragrafele care reglementează programele de sprijin la care pot apela.

Digisport.ro

FOTO A refuzat România! Acum e o ”bestie” și așteaptă debutul în fotbalul mare: cât valorează

Un alt articol stabilește aceeași procedură și pentru studenți, doctoranzi, cercetători post-doctorali, inclusiv anunțarea părinților, ceea ce pare puțin straniu, în condițiile în care îți poți da doctoratul și la 40 sau 50 de ani. În schimb, este eliminată prevederea legată de sancționarea refuzului testării cu închisoare de la 1 la 5 ani.

În esență, prevederile vor să rezolve o problemă pe care inițiatorii o semnalaseră încă de la depunerea primei variante a proiectului. „Unui părinte îi vine foarte greu să creadă că propriul lui copil apelează la substanțe interzise și dacă-i spune prietenul sau cunoscutul nu crede până nu vede negru pe alb. Nu mai merge doar așa, să ne uităm, să constatăm și să nu se întâmple nimic”, declara, pentru FANATIK, Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Însă varianta a doua elimină prevederile ce păreau a fi o formă de incriminare a consumului, care în momentul de față nu este pedepsit de legea penală, dar accentuează rolul testării în ce privește depistarea mai din timp a tinerilor care consumă droguri și cărora le vor fi oferite alternative terapeutice și de consiliere. De asemenea, familiile ar putea ști mai din timp de consumul de droguri în cazul copiiilor lor astfel încât să ia măsuri în consecință.