Tezaurul descoperit în urmă cu câteva zeci de ani la malul Mării Negre. Este vorba despre o necropolă care a uimit toată Europa. Ce descoperiri importante au făcut arheologii?
Cu mai mult timp în urmă, în anii ’70, muncitorul Raycho Marinov lucra cu excavatorul și a descoperit necropola din Varna, Bulgaria. Acesta a găsit câteva rămășițe umane, dar și obiecte valoroase care erau îngropate acolo de mii de ani.
La momentul respectiv, Marinov nu și-a imaginat că a descoperit un sit arheologic atât de important.
Ulterior, arheologul Ivan Ivanov a continuat să organizeze săpăturile în zonă, care s-au desfășurat în perioada 1972 – 1991. În mai mult de 15 ani, arheologii bulgari au săpat 312 morminte.
Rămășițele și obiectele descoperite sunt dintr-o perioadă destul de scursă, cuprinsă între 4600 și 4200 î.Hr. În acea perioadă, oamenii abia începeau să descopere secretele prelucrării metalelor.
La început, părea doar o descoperire a unui mormânt antic. După ce s-au făcut mai multe analize, s-a constatat că necropola reprezintă o descoperire de o mare importanță.
La acea vreme, civilizația de la Varna avea tehnologii de orfevrărie, adică prelucrarea metalelor prețioase, care încă nu erau cunoscute popoarelor asiatice și africane.
Cultura Varna a fost o civilizație avansată, care era chiar mai veche decât imperiile Mesopotamiei și Egiptului. A fost prima cultură care a creat artefacte din aur.
Totodată, Varna a fost locul celei mai mari necropole preistorice cunoscute din partea de sud-est a Europei. Aceasta reprezintă imaginea a mai multor practici culturale, precum și rituri funerare complexe sau abilitatea de a produce obiecte artizanale.
Acest loc a devenit cunoscut și ca “leagănul civilizației Europene”. E situat foarte aproape de Solnița, care e cel mai vechi și bogat oraș de pe continent.
Între 4.600 și 4.200 î.Hr., oamenii au început să prelucreze aurul în această zonă. De-a lungul timpului, aceste afaceri au început să aibă succes. Locuitorii aveau bunuri valoroase, pe care le dădeau altor civilizații la schimb.
Locuitorii din Varna au încheiat tranzacții comerciale cu anumite civilizații din zona Mării Mediterane și de lângă Marea Neagră. Astfel, au reușit să se dezvolte destul de repede.
Așezarea Varna se află de-a lungul unui golf adânc, lucru care a permis crearea unui port destinat navelor ce străbăteau apele Mării Negre. Această zonă a ajuns un centru bogat pentru comerț.
Datorită activității comerciale, care s-a intensificat în zonă, aurarii și-au putut dezvolta rapid afacerile. În acest fel, a apărut un decalaj social mare între producătorii de obiecte din aur și cei care erau negustori sau fermieri.
Aproximativ 300 de morminte s-au descoperit în necropolele vechi din Varna. Au fost recuperate 22.000 de artefacte, printre care și mai mult de 3.000 de obiecte din aur, având o greutate totală de 6 kilograme.
Alte relicve au inclus obiecte din cupru, bijuterii, cochilii de moluște, unele de silex, ceramică, mărgele și cuțite de obsidian.
După analiza mormintelor, s-a descoperit că societatea din Varna era una foarte structurată. Membrii elitei erau îngropați într-un giulgiu, cu ornamente din aur cusute.
Mormintele lor erau umplute cu diverse ornamente din aur, cu topoare grele din cupru și obiecte din ceramică. În schimb, mormintele oamenilor mai săraci erau mai simple și nu aveau obiecte prețioase în ele.
Bogățiile descoperite în morminte reprezintă prima dovadă a ierarhiilor sociale din evidența istorică, potrivit omofon.com.
Un anumit mormânt, și anume Mormântul 43, s-a remarcat prin faptul că arheologii au descoperit în el rămășițele unui om de rang înalt. Acesta pare să fi fost un conducător sau un lider întrucât în mormântul său s-a găsit mai mult aur decât în orice alt loc.
Rămășițele sale au devenit cunoscute drept “bărbatul de la Varna”. Lângă acestea a fost găsit și un sceptru, care e simbolul rangului înalt sau al puterii spirituale.
Până în prezent, este primul mormânt găsit în Europa al unui membru din elita masculină. Înainte de acesta, s-au descoperit doar morminte de femei sau copii, în care erau și obiecte prețioase.
La finalul mileniului V î.Hr., societățile matriarhale indo-europene au fost înlocuite de dominația masculină pe continent. În acea perioadă, bărbații din Varna au început să aibă parte de înmormântări cu fast.
În interiorul mormintelor, bărbații și femeile erau aranjați în mod diferit. În timp ce bărbații erau întinși pe spate, femeile erau așezate în poziție fetală.
Unele morminte nu conțineau schelete, ci doar podoabe din aur sau alte bogății. Unele dintre aceste morminte conțineau măști, care erau așezate acolo unde ar fi trebuit să fie capul.
În mormintele unde s-au descoperit măștile din lut, erau și amulete din aur în poziția unde ar fi trebuit să fie gâtul. “Mormintele” erau destinate femeilor, potrivit descoperirilor arheologilor.
Ipoteza a fost susținută de faptul că nu au fost găsite topoare de luptă în interior, ci doar cuțite de silex, precum și un fus în spirală.
Cultura care era, cândva, puternică și bogată în Varna, a început să dispară până la finalul mileniului al V-lea î.Hr. Schimbările climatice, dar și alți factori, precum atacurile indo-europenilor călăreți, au contribuit la dispariția civilizației.
Nu sunt cunoscuți descendenți direcți ai civilizației din Varna. Cu toate acestea, membrii acestei culturi au lăsat o moștenire de durată, care a pus bazele civilizațiilor care au urmat în Europa.
Aceștia aveau abilități metalurgice unice în toată lumea. Societatea lor avea deja mai multe trăsături ale unei civilizații dezvoltate, avansate.
Bărbații din Varna au conceput și o structură socială cu o autoritate centralizată. Mai exact, e vorba despre o persoană sau o instituție responsabilă de monitorizarea și buna funcționare a societății.