Tezaurul României, în pericol? Artefacte în valoare de un miliard de euro, păstrate într-un subsol de pe Calea Victoriei și păzite cu doar 20.000 de lei pe lună

La subsolul Muzeului Național de Istorie a României, clădire aflată într-o stare avansată de degradare, sunt păstrate ”în siguranță” metalele prețioase. Tezaurele dacice și bijuteriile Casei Regale sunt depozitate, cel puțin teoretic, în seifuri metalice încastrate în pereți groși. Valoarea ”comorii” este una inestimabilă, dar potrivit unor specialiști în domeniu se ridică la peste un miliard de euro. Este pregătită România să se apere în cazul unui posibil jaf, cum a fost cel din Olanda?

Ministrul Culturii recunoaște că ”bugetul e subdimensionat”

La data de 6 martie 2025, ministrul Culturii, Natalia Intotero, recunoștea cu jumătate de gură că există o problemă serioasă legată de securizarea unor astfel de valori. La acea dată, ea a răspuns la interpelarea directă adresată de deputatul Dan Tănasă, care o întreba:

”Dacă jaful a fost posibil în Olanda, într-un muzeu renovat cu 10 milioane de euro, ce face Ministerul Culturii pentru sporirea securității muzeelor din România? Când va fi finalizată renovarea instituției (Muzeul Național de Istorie, n.r.)?”, a întrebat deputatul.

Răspunsul Nataliei Intotero a adus în discuție faptul că ministerul pe care îl reprezintă are un buget subdimensionat și că implicarea sa este una limitată.

Digi24.ro

Un satelit rusesc conectat la sistemul de arme nucleare pare să fi scăpat de sub control. Ce spun analiștii americani

”Implicarea Ministerului Culturii pentru sporirea securității muzeelor din România este condiționată de bugetul alocat. Este bine cunoscut faptul că bugetul Ministerului Culturii este subdimensionat față de necesitățile concrete cu care se confruntă în activitatea sa.

Cu toate acestea, de-a lungul timpului, în Ministerul Culturii s-au căutat, identificat și accesat diverse surse de finanțare precum fonduri rambursabile, fonduri nerambursabile și granturi”, a răspuns Natalia Intotero.

Digisport.ro

Primele detalii despre starea lui Dan Petrescu! "Nu poate nici măcar să mănânce"

Este pentru prima dată când Ministerul Culturii recunoaște că nu stăm prea bine la partea de securitate. În 2025, guvernul s-a trezit în plină criză și a mai tăiat ceva de la cultură, al cărei buget a ajuns la 0,07% din PIB.

Obiectele de valoare, păstrate în cutii. Seifurile nu se mai deschid

La începutul lunii martie, o echipă a emisiunii ”România, te iubesc” a filmat în subsolul Muzeului Național de Istorie, acolo unde sunt păstrate artefactele și obiectele de valoare. Aici au găsit încăperi afectate de infiltrații și mucegai, cu pereții care s-au desprins de tavan și au deformat seifurile realizate special pentru a adăposti tezaurul.

Acestea nu mai pot fi închise sau deschise, așa că obiectele de valoare au fost transferate în cutii speciale, stivuite una peste alta. Cutiile sunt mutate dintr-un colț al altul al încăperii, pentru a fi ferite de apa care curge prin acoperiș.

Aflată de mai bine de 15 ani în proces de renovare și reconsolidare, clădirea care adăpostește Muzeul Național de Istorie a României a fost închisă publicului în proporție de 80%.

Natalia Intotero spune că ”în prezent, se fac demersuri pentru identificarea unui imobil corespunzător ca suprafață, funcționalități și dotări în care să poată fi relocate laboratoarele, bunurile culturale mobile și toată activitatea muzeului”. Ministrul dă și o estimare optimistă pentru finalizarea lucrărilor realizate cu bani de la BDCE (Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei): 2028-2029. Investiția se ridică la peste 100 de milioane de euro.

4.200 de euro pe lună pentru paza unei clădiri de 30.000 mp, în care sunt depozitate valori de miliarde de euro

Muzeul Național de Istorie este adăpostit de o clădire emblematică de pe Calea Victoriei, cunoscută sub numele de Palatul Poștelor. Aceasta a fost inaugurată în anul 1903, în prezența Regelui Carol I. Ultima renovare a clădiri datează din 1972, când imobilul a fost cedat Ministerului Culturii.

În decembrie 2024, conducerea Muzeului Național de Istorie a României a contractat servicii de pază de la la compania CPI Security International SRL, în valoare de 260.500 de lei, adică puțin peste 50.000 de euro. Această sumă este destinată asigurării securității spațiilor expoziționale din interiorul MNIR, servicii aferente anului 2025. Asta înseamnă aproape 4.200 de euro pe lună. Această sumă este destinată securizării tuturor obiectelor de valoare, care totalizează miliarde de euro. Suprafața edificiului istoric ce adăpostește instituția are peste 30.000 mp și aproximativ 60 de săli destinate expozițiilor.

Muzeul Național de Istorie nu are în organigramă poziția de paznic, însă o are pe cea de portar. Un portar angajat la MNIR a avut, în februarie 2025, câștiguri salariale în valoare de 4.226 de lei (salariu de bază, la care se adaugă sporul pentru condiții vătămătoare). Este cel mai mic salariu oferit de instituție. Chiar și un șofer la MNIR câștigă cu aproape 1.000 de lei mai mult.

Directorul muzeului din Sibiu solicită pază militarizată

Așadar, este România pregătită să prevină incidente precum cel de la muzeul Drents din Assen, Olanda? În ianuarie, Alexandru Chituță, managerul Muzeului Național Brukenthal, al treilea ca mărime din România, a decis să închidă spațiul expozițional de luni până vineri. Propunerea a venit la câteva zile după furtul celor patru artefacte din tezaurul dacic. Tot atunci el a solicitat pază militarizată pentru acest obiectiv.

De altfel, muzeul din Sibiu a mai fost jefuit o dată, în anul 1968, atunci când au fost furate opt tablouri valoroase.

”Am luat și luăm permanent anual măsuri de siguranță în ceea ce privește camerele, securitatea și așa mai departe. Trebuie să nu uităm că hoții sunt cu un pas înainte.

Așa a fost și acum în Olanda, nimeni nu a crezut că va exploda un zid. Eu pot să vă spun că la noi la muzeu avem măsuri de siguranță, dar acestea pot fi îmbunătățite, să avem măsuri de siguranță privind patrimoniul.

Avem nevoie nu doar de pază, ci și de condiții bune de depozitarea a patrimoniului, laboratoare și depozite adecvate”, a declarat Chituță, la Euronews.

”Tezaurul de la Pietroasa” și ”Cloșca cu pui de aur”, cele mai scumpe obiecte de patrimoniu din MNIR

Cele mai valoroase și reprezentative obiecte din patrimoniul național al României, aflate în custodia Muzeului Național de Istorie a României:

1. Tezaurul de la Pietroasa. Unul dintre cele mai cunoscute tezaure dacice, descoperit în 1837, este format din bijuterii și obiecte din aur, datând din perioada secolului IV d.Hr. Acesta include o serie de piese spectaculoase, cum ar fi coroana de aur și cască de aur.

2. Cloșca cu puii de aur. Un alt obiect dacic extrem de important, descoperit în 1837, este o piesă de aur masiv sub forma unui coș cu pui, o simbolistică a fertilității și bunăstării. Aceasta este un exemplu remarcabil al artei și meșteșugului din perioada daco-romană.

3. Tezaurul de la Sarmizegetusa Regia. Descoperit în cadrul fostei capitale a Daciei, Sarmizegetusa Regia, acest tezaur cuprinde o serie de obiecte din aur, monede și bijuterii care reflectă opulența regatului dac. Aceste piese oferă o înțelegere importantă a societății și a economiei dacilor.

4. Coroanele Regale ale României. Muzeul deține o colecție impresionantă de coroane regale, inclusiv coroana de oțel a României Mari, utilizată pentru încoronarea regelui Ferdinand I în 1922, dar și coroana reginei Maria sau coroana reginei Elisabeta. Acestea sunt simboluri ale monarhiei românești și au o valoare istorică și simbolică deosebită.

5. Colecția de monede. MNIR găzduiește o colecție impresionantă de monede, inclusiv monede antice, medievale și moderne, multe dintre ele fiind de o valoare rară și istorică. Cele mai valoroase sunt monedele din perioada daco-romană, imperiilor antice și din perioada medievală română.

6. Colecțiile de bijuterii din aur. Muzeul deține și o serie de bijuterii din aur care sunt remarcabile prin frumusețea lor și prin tehnica de execuție. Acestea includ brățări, coliere, inele și alte obiecte de ornamentație, unele datând din perioada daco-romană și medievală.

Cât valorează istoria pentru guvernanți: documente care definesc identitatea României, păstrate într-o clădire care stă să se prăbușească

7. Mărturii ale monarhiei românești. În cadrul muzeului, sunt expuse și obiecte care au legătură directă cu istoria monarhiei românești, inclusiv obiecte personale ale regilor și reginelor, dar și articole legate de evenimente istorice semnificative, cum ar fi armele regale, uniforme și documente istorice.

8. Documente istorice importante. MNIR adăpostește și o serie de documente istorice de mare valoare, printre care acte de fundare ale unor instituții istorice, documente medievale și scrisori regale care oferă o imagine detaliată a evoluției istorice a României.

9. Războiul de Independență – Obiecte și amintiri. Muzeul deține o serie de obiecte legate de Războiul de Independență din 1877 și de Primul Război Mondial, inclusiv arme, uniforme și diverse echipamente militare, care sunt de o mare valoare istorică.

10. Obiecte din perioada medievală. Muzeul păstrează o colecție vastă de obiecte medievale, inclusiv scuturi, săbii, firme și piese de armament, care reflectă evoluția militară și socială din perioada medievală a Țărilor Române.