Disputa din coaliția de guverământ din Germania pe tema modului în care se va face recrutarea tinerilor a escaladat într-un scandal în toată regula. Conservatorii din CDU și social democrații de la SPD se acuză reciproc de eşecul de a ajunge la un compromis pe această temă, în timp ce starea de spirit în rândul populaţiei este şi ea contradictorie.
Deputatul creştin-democrat Norbert Röttgen îl acuză pe ministrul apărării, Boris Pistorius, că „torpilează” proiectul de lege care stabileşte felul în care vor avea loc recrutările. Politicianul SPD contraatacă, spunând că are dificultăți cu faptul că „două puncte centrale ale proiectului de lege au fost modificate înainte ca acesta să fie măcar prezentat oficial în Bundestag”.
Principalul motiv al disputei este planul de a selecta aleatoriu tineri pentru examenul medical și, dacă este necesar, de a se determina prin tragere la sorți cine va fi obligat să efectueze serviciul militar. Propunerea, marca CDU, se confruntă cu o rezistență masivă în cadrul SPD.
Ministrul apărării de la Berlin dorește să facă armata mai atractivă, anunţând în acest sens şi o mărire consistentă a salariilor. Mai presus de toate, Boris Pistorius îşi dorește ca, începând cu 1 ianuarie 2026, toți tinerii de peste 18 ani să fie obligați să completeze un chestionar online. Între altele vor fi întrebaţi despre lucruri precum nivelul educațional și alte calificări şi abilităţi pe care le posedă, precum și despre disponibilitatea lor de a efectua serviciul militar. Din iulie 2027, toți recruții vor fi examinați, scopul fiind de a crește numărul de soldați din Germania cu 80.000. Într-o fază iniţială Pistorius dorește să se bazeze pe serviciul voluntar, dar acest lucru s-ar putea schimba, fiind planificată reintroducerea serviciului militar obligatoriu dacă nu se găsesc suficienți voluntari sau dacă se schimbă situația de securitate.
CDU a criticat planul lui Pistorius pentru că nu este specificat suficient de precis când serviciul militar va deveni obligatoriu. Membrii parlamentului au convenit asupra unui compromis care inițial trebuia să fie prezentat marți. Acesta prevedea ca, din fiecare grupă de vârstă, să aibă loc o tragere la sorți aleatorie, pentru a determina ce bărbați vor fi recrutați. Dacă nu sunt suficienți dintre cei recrutați dispuși să se alăture Bundeswehr-ului, o a doua tragere la sorți ar urma să se stabilească cine ar fi obligat să facă acest lucru. Ministrul apărării se opune însă ideii ca doar o parte selectată aleatoriu din fiecare grupă de vârstă să fie eligibilă pentru armată. „Este vorba despre un examen medical complet, de care avem nevoie pentru pregătirea operațională și pentru posibilitatea de a fi chemaţi în caz de urgență”, a declarat el miercuri dimineață. Jens Spahn, liderul grupului parlamentar CDU i-a dat imediat replica: „Legile din Germania sunt încă negociate și adoptate de parlament, nu de miniștri”.
Chestiunea dacă o procedură de tragere la sorţi este fezabilă din punct de vedere legal va fi examinată în lumina audierilor experților, programate pentru 10 noiembrie. Tragerea la sorţi nu ar fi însă o noutate în Germania, ea fiind deja practicată aici încă din 1960. La acea vreme se stabileau în acest mod recruții necesari, pe lângă soldații temporari și profesioniști necesari. Tragerea stabilea ordinea posibilelor recrutări și avea scopul de a face selecția cât mai echitabilă posibil. Ulterior, propunerea avea să fie criticată, printre altele, chiar de Bundeswehr. Reprezentanţii Ministerului Apărării considerau că această modalitate împiedică recrutarea oamenilor de care armata are nevoie, astfel că în 1965 tragerea la sorţi a fost abandonată.
Pe lângă considerațiile practice, este posibil să fi existat chiar și pe atunci preocupări juridice legate de sistemul tragerii la sorţi, se arată într.un raport al avocatului constituţional Udo Di Fabio: „Îndoielile sunt exprimate în principal cu referire la faptul că scutirile de la serviciul militar trebuie să se bazeze pe motive personale întemeiate. Cu toate acestea, sistemul tragerii la sorţi se bazează doar pe ‘șansă’. Scutirile de la serviciul militar cu greu ar putea fi formulate în mod corespunzător într-un astfel de proces”.
Opoziţia parlamentară profită din plin de scandalul din coaliţia de guvernare şi se poziţionează în termeni duri împotriva recrutării prin tragere la sorţi. „Rareori am auzit asemenea absurdități”, spune lidera AfD, Alex Weidl. Verzii au criticat, de asemenea, această propunere pe care o consideră „prost concepută”, după cum afirmă lidera grupului lor parlamentar, Britta Haßelmann.
În ceea ce priveşte situaţia de la nivelul opiniei publice, conform unui sondaj recent, 54% dintre germani susțin reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Cu toate acestea, 61% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani, care ar fi cei mai afectați de o astfel de lege, se opun măsurii. În plus, doar 16% dintre germani ar fi dispuși să ia armele în caz de urgență.