Radu Miruță, noul ministru USR al apărării naționale, a fost întrebat încă din primele zile de mandat, ce ar face Armata Română în situația în care un avion care-l are la bord pe Vladimir Putin ar survola țara noastră. Ce a răspuns șeful MApN.
România a eșuat, până acum, să își arate forța în momente cheie, precum cel în care drone rusești au pătruns în spațiul aerian al țării noastre. Cum s-ar comporta armata română când miza ar fi mult mai mare?
Recent, deputatul PNL Sebastian Burduja, l-a pus pe Radu Miruță, noul ministru al apărării într-o situație ipotetică mult mai complicată. Mai exact, Burduja l-a întrebat pe Miruță ce s-ar întâmpla într-o ”ipoteză de o complexitate tehnică și strategică mare”: tranzitarea spațiului aerian al României de către o aeronavă oficială avându-l la bord pe Vladimir Putin.
În cadrul unei interpelări parlamentare, Burduja i-a reamintit lui Miruță că Vladimir Putin are pe numele său un mandat de arestare pentru crime de război emis de Curtea Penală Internațională.
”Care este procedura standard de operare (SOP) a Forțelor Aeriene în cazul detectării și identificării unei aeronave oficiale a Federației Ruse care îl transportă pe Vladimir Putin și care intenționează să tranziteze spațiul aerian național? Există reguli de angajament (ROE) specifice, aprobate la nivel național și coordonate la nivel aliat, pentru interceptarea și escortarea unei astfel de ținte cu statut special?”, l-a întrebat Burduja pe Radu Miruță.
De asemenea, deputatul PNL a mai fost interesat dacă Armata Română dispune de cadrul legal, procedural și de capabilități tehnice militare de a constrânge aeronava lui Putin să aterizeze pe un aeroport din România, în vederea punerii în aplicare a unui mandat de arestare internațional.
În răspunsul său, Radu Miruță a explicat că un astfel de scenariu este puțin probabil, pentru că România are prevăzută în legislație proceduri prin care spațiul aerian poate fi utilizat numai în condițiile aprobării sau autorizării emise de autoritățile competente în acest sens.
În cazul în care o aeronavă ar avea la bord bunuri sau persoane aflate sub unele sancțiuni internaționale, zborul nu poate fi autorizat. În plus, mai arată ministrul, aeronavele înregistrate în Rusia nu au dreptul să survoleze spațiul aerian al Uniunii Europene sau să aterizeze pe unul dintre aeroporturile din statele membre.
”Cu alte cuvinte, în ipoteza descrisă de dumneavoastră în intervenția parlamentară, procedurile standard de operare a forțelor aeriene naționale presupun acționarea în conformitate cu actele normative mai sus indicate”, a răspuns Radu Miruță, care susține că Armata Română dispune de capabilitățile tehnice necesare pentru misiuni de constrângere și deviere a unei aeronave necooperante.
În cazul în care un avion, chiar și cu Putin la bord, ar refuza să se supună instrucțiunilor piloților interceptori, ”aceasta va fi tratată ca țintă necooperantă, interceptată și ghidată prin procedurile NATO standard pentru restabilirea conformității”.
Pe de altă parte, decizia de decolare, interceptare și, eventual, schimbare a rutei de aterizate a aeronavelor necooperante sau care nu respectă procedurile de zbor revine NATO (în colaborare cu autoritățile din statele membre).
”În cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană și Antirachetă al NATO, un zbor de tipul celui la care vă referiți în intervenția parlamentară ar fi tratat ca orice altă aeronavă de stat.
În ipoteza vizată de întrebarea dumneavoastră, NATO și autoritățile naționale ar verifica autorizația diplomatică, ar monitoriza permanent traiectoria și ar interveni doar dacă ar apărea abateri sau pierderi de conformitate. (…)
În scenariul sugerat de dumneavoastră, aeronavele aliate dislocate în România în cadrul misiunilor de poliție aeriană întărită (cAP) execută misiuni limitate la interceptarea și recrutarea pentru aterizare a aeronavelor neautorizate pentru zbor în spațiul aerian național”, a mai arătat Radu Miruță, ministrul apărării.
În octombrie 2025, s-a discutat intens în presă despre posibilitatea ca aeronava prezidențială a lui Vladimir Putin (Kremlinul zburător) să tranziteze România sau Bulgaria pentru a ajunge în Ungaria, unde ar fi trebuit să aibă loc summitul cu Donald Trump.
Pe 20 octombrie 2025, Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, a declarat că România nu a primit nicio solicitare de survol din partea Federației Ruse pentru avionul lui Vladimir Putin. Dacă acest lucru s-ar fi întâmplat, România ar fi fost pusă în situația de a refuza din cel puțin două motive. Pe de-o parte, Uniunea Europeană a închis spațiul aerian pentru toate aeronavele rusești încă din 2022, iar pe de alta, Vladimir Putin face obiectul unui mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională. Cum România este stat semnatar, ar avea obligația legală de a-l reține pe Vladimir Putin în cazul în care acesta ar ajunge pe teritoriul național.
Vladimir Putin nu a ajuns efectiv în Ungaria, pentru că summitul din octombrie, de la Budapesta, nu a mai avut loc. O întâlnire între Vladimir Putin și Donald Trump a mai avut loc în luna august, la baza militară Elmendorf-Richardson din Anchorage, Alaska. Cei doi lideri au discutat despre o posibilă soluție de încetare a focului în Ucraina.