Titus Corlățean și schimbarea la față a PSD. Parlamentar cu șase mandate, dosar la DNA și promotor al „conspirației George Soros”

Titus Corlățean a promis „o schimbare profundă de echipă și de stil” luni, în momentul în care și-a anunțat candidatura la conducerea partidului. Acesta declarase încă de acum câteva săptămâni că actuala conducere nu are credibilitate și că trebuie să deconteze „traumele” suferite la alegerile din noiembrie, decembrie și mai. Care este viitorul PSD promis de Corlățean, unul dintre liderii partidului din vechea gardă?

Titus Corlățean și reforma PSD

„România are nevoie de un PSD puternic și modern, și reformat, și care să-și mențină direcția euro-atlantică”, declara recent Titus Corlățean, subliniind că actuala conducere a partidului nu a decontat înfrângerile de la ultimele rânduri de alegeri. Deși l-a caracterizat pe Sorin Grindeanu drept „cel mai performant ministru al transporturilor din ultimii 35 de ani”, a susținut că sub conducerea sa partidul va ajunge la 10%, practic un partid balama. Nici nu este departe, cu ultimele sondaje plasând partidul în jurul a 13%.

Cu un istoric în vechea gardă a partidului, Titus Corlățean s-a remarcat ca unul dintre specialiștii social-democraților, cu foarte puține legături cu actuala conducere a partidului centrată pe figuri precum Grindeanu, Ciolacu, Paul Stănescu sau Olguța Vasilescu. Intrat în PSD în anul 2021, acesta a devenit repede consilier personal al premierului Adrian Năstase pe probleme de politică externă.

Titus Corlățean a fost unul dintre liderii PSD care a criticat recenta decizie a CCR pe tema publicării declarațiilor de avere. La fel ca și Sorin Grindeanu, acesta a promis că-și va publica în continuare declarațiile de avere și interese, împreună cu veniturile soției. Spre deosebire de actualul lider interimar al PSD, care nu și-a publicat nici până în prezent declarația de avere, Titus Corlățean și-a publicat acest document la doar câteva zile după decizia CCR.

Digi24.ro

Măsurile anunțate de Moscova, după ce premierul proeuropean al Armeniei a câștigat alegerile parlamentare

Fără afaceri personale, Titus Corlățean și-a construit o carieră și o imagine de specialist în politică externă în cadrul PSD. Singura sa activitate paralelă este cea academică, fiind conferențiar universitar la Universitatea Națională de Apărare (instituție pe care a absolvit-o în anul 2005) și la Universitatea Athenaeum, unde din instituțiile de învățământ mai puțin cunoscute din Capitală. Presa însă a scris că acesta și-ar fi obținut titlul științific de conferențiar universitar (2010, la Dimitrie Cantemir) cu o carte în care erau adunate articole mai vechie ale sale, reușind astfel să obțină punctajul minim pentru obținerea titlului științific.

Digisport.ro

Ionel Ganea, după meciul caritabil de la Făgăraș: "Un om fără caracter! Mi-a dat mesaj că nu mai vine"

Cum a scăpat de dosarul DNA

Titus Corlățean, care a fost și ministru al justiției timp de aproape o lună de zile în 2012, în guvernul Ponta, avea să fie acuzat de către DNA de abuz în serviciu și împiedicarea exercitării drepturilor electorale pe motiv ca ar fi organizat discreționar secțiile de votare din diaspora la alegerile prezidențiale din anul 2014. Șefa DNA din acea perioadă, Laura Kovesi, declarase că „dosarul Diaspora” are 19 volume și conține inclusiv declarații ale unor martori, diplomați, șefi ai misiunilor diplomatice și personal MAE, oferind astfel o bază solidă pentru anchetă.

În mai 2016, DNA solicita Parlamentului începerea urmării penale a fostului ministru de externe în acest dosar, arătând că „prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus si susținut de partidul din care făcea și el parte”. Titus Corlățean a respins categoric aceste acuzații, însă pe durata anchetei DNA s-a abținut de la a face alte declarații publice.

În iunie 2016, după mai multe amânări, Senatul României, dominat de majoritatea PSD-ALDE, avea să respingă cererea DNA de începere a urmăririi penale. De remarcat că, la acea dată, Liviu Dragnea, care avea propriul conflict cu DNA, s-a abținut să le ceară senatorilor PSD să respingă cererea procurorilor, spunându-le să voteze cum le dictează conștiința. Doi ani mai târziu, DNA avea să claseze dosarul Diaspora, invocând atât decizia Senatului în cazul lui Corlățean, dar și decizia CCR prin care a stabilit că procurorii nu pot cerceta legalitatea și oportunitatea unui act normativ.

De remarcat că în toată perioada guvernării Dragnea, Titus Corlățean s-a abținut să facă declarații cu privire la tema principală a acelei perioade – lupta anticorupție și războiul PSD împotriva șefei DNA, Laura Kovesi. La fel, nu există declarații ale acestuia despre liderul partidului de atunci, Liviu Dragnea, nici măcar despre condamnarea acestuia în justiție. Există doar o declarație timidă, în care spune că acesta conduce PSD „cu foarte multă autoritate”.

Trebuie subliniat că Liviu Dragnea fusese șeful de campanie al lui Victor Ponta în 2014, cel care, potrivit surselor din partid, bătuse cu pumnul în masă pentru ca MAE să nu deschidă mai multe secții de votare în diaspora. De altfel, acesta ar fi fost și motivul pentru care, în 2016, PSD-ul a blocat anchetarea lui Corlățean.

Conspirația George Soros și protestele pro-justiție

Dacă despre Liviu Dragnea și condamnarea sa de către ÎCCJ nu a avut poziții publice clare, Titus Corlățean a ironizat un recent miting pro-Europa, susținând că protestele pro-justiție din anii trecuți ar fi fost finanțate de către filantropistul George Soros (o conspirație ce-și are originile la Viktor Orban, preluată ulterior și de către Dragnea), dar și de către Statele Unite, prin programul USAID.

„Cum era pe vremuri în Piața Victoriei, când era cu „corupția” și „cine sare, cine sare” și când venea fără restricții finanțarea USAID, iar banii lui Soroș curgeau generos pentru tefeliști și operațiunile sale din România. (…) Pe scurt, Trump ne-a făcut și nouă, românilor, un mare bine: gata cu presiunea politică pusă pe noi în anii anteriori cu iraționalitatea politicilor „progresiste” de gen și a altor aberații, dar gata și cu finanțările Soroș pe canal oficial american pentru astfel de aberații”, a fost postarea din luna martie a liderului PSD, postare ștearsă ulterior de pe rețelele de socializare.

Pe propria pagină de Facebook, Titus Corlățean se descrie ca fiind „o voce fermă în apărarea intereselor țării”.

Banii lui Soros pentru Moldova

Povestea cu finanțările ascunse ale lui Soros o găsim și în anul 2021, atunci când, la audierea cabinetului Cioloș, Titus Corlățean avea să preia discursul extremiștilor din România acuzând faptul că miliardarul american finanțează partidul condus de Maia Sandu la Chișinău. „Ce oferiți acolo, din text rezultă ca este un fel de guvernare paralelă, un fond pentru democrație pe model Soros. Sunt convins că doamna președinte Maia Sandu va aprecia foarte mult aceasta ofertă”, avea să-i reproșeze acesta lui Dan Barna, cel care era propus șef la MAE.

Astfel, deși promite să ducă PSD către „stânga modernă”, fostul ministru pare să fie un exponent al aripii ultra-conservatoare din PSD, vorbind despre „banii lui Soros” și „aberațiile progresiste”. De altfel, este bine cunoscută poziția sa față de Referendumul pentru familie din 2018, organizat chiar de către PSD-ul lui Dragnea, prin care s-a încercat definirea în Constituție a căsătoriei ca uniune dintre un bărbat și o femeie (un alt dezacord cu stânga modernă europeană).

„Nimeni nu îmi va putea impune să legiferez păcatul în România. România a fost și este o țară creștină”, declara Titus Corlățean cu privire la referendumul din 2018.

De altfel, Titus Corlățean este recunoscut pentru religiozitatea sa, presa caracterizându-l drept un veritabil „Călin Georgescu al PSD”. Totuși, acesta l-a acuzat de blasfemie pe Georgescu pentru faptul de a fi promovat mesaje new-age/ Osho alături de învățăturile creștine. „Când tu citezi un astfel de Osho, mai calci și în străchini când vorbești de dragoste sau adevăr, din perspectivă creștină, și spui cu totul și cu totul alte bălării, scuzați-mă, dacă ești creștin asumat și știi și Biblia, te uiți altfel”, a spus Corlățean.

Șansă reală pentru conducerea PSD

Sorin Grindeanu l-a numit pe Titus Corlățean „un camarad vechi” și, după ce acesta și-a anunțat candidatura la șefia partidului, a ținut să sublinieze că acesta a făcut parte din guvernul Ponta și că a beneficiat și de sprijinul său pentru a avansa în partid. „Mi-aduc aminte că, în urmă cu vreo 20 de ani, l-am susţinut să fie secretarul general al Partidului Social-Democrat şi a fost. M-am bucurat că a făcut parte din mai multe guverne, Ponta şi toate celelalte lucruri”, a spus Grindeanu.

Fostul ministru de externe și-a asigurat sprijinul public a două nume grele din PSD. Senatorul Robert Cazanciuc l-a caracterizat drept „ultima șansă a PSD”, spunând că dacă proiectul acestuia eșuează, atunci întregul proiect social-democrat va eșua în România. La fel, Constantin Toma, primarul Buzăului, a anunțat că-l va susține pe Corlățean, în condițiile în care „actuala conducere a partidului nu mai este deloc credibilă”.