Cu o campanie de promovare care a ridicat cheltuielile de marketing la aproape 4 milioane de euro, cartea ”În slujba Țării” a devenit cea mai scumpă operă literară din România. Așteptată în primăvară, cartea lui Nicolae Ciucă a fost lansată abia în septembrie 2024, cu doar câteva săptămâni înainte de debutul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale.
În mod cu totul surprinzător, cartea lui Ciucă include și o serie de erori, gafe sau omisiuni aproape inexplicabile la acest nivel. Asta în condițiile în care stilul autorului este unul cursiv cu pasaje descriptive și repere istorice și culturale demne de un scriitor cu vechi ștate.
Primele informații despre o iminentă lansare a cărții lui Nicolae Ciucă au apărut în primăvara anului 2024, doar că titlul volumului ar fi trebuit să fie ceva mai lung, ”Un ostaș în slujba Țării”. Cartea a beneficiat de un site de promovare, în care erau inserate pasaje din viitoarea biografie. Unul dintre acestea se referă la o vizită pe care fostul premier ar fi avut-o la Mănăstirea Voroneț, acolo unde a fost abordat de o măicuță.
”Eram la Mănăstirea Voroneț. A venit spre mine o măicuță pe la 90 de ani și mi-a spus: `Domnule general, când vom ajunge la Judecata de Apoi, Dumnezeu nu ne va întreba ce am făcut rău sau ce am făcut bine. El ne va întreba ce am putut să facem și nu am făcut. Pentru asta vom fi judecați `. Maica Elena o chema, iar vorbele ei mi-au răsunat în minte pentru multă vreme…”, scria Nicolae Ciucă. Evocarea momentului respectiv ar fi trebuit să justifice decizia de a forma o alianță cu PSD, respectiv cu Marcel Ciolacu.
Problema este că în septembrie 2024, Nicolae Ciucă a uitat de respectivul pasaj și nu l-a mai inclus în carte. De altfel, Ciolacu lipsește cu desăvârșire din biografia lui Ciucă. O variantă care a circulat în ultimele luni este că PNL nu a fost mulțumit de prima variantă a cărții lui Ciucă, așa că volumul a fost rescris.
Nicolae Ciucă și-a întâlnit soția, Cristina Maria, la Craiova, pe vremea când el urma școala militară, iar ea era elevă la Liceul Industrial 6. Cei doi au avut parte de o iubire la distanță, începută prin bilețele schimbate printr-o crăpătură a gardului între cele două unități de învățământ. În general, în carte, soția lui Ciucă este descrisă ca o soție răbdătoare și o mamă perfectă pentru fiul lor. Fostul premier mărturisește, la un moment dat, că aceasta era obișnuită să-l aștepte din lungile misiuni externe. ”Viața conjugală a fost făcută mai mult din așteptări”, spune șeful PNL, care notează că cea mai sinceră declarație de dragoste pe care i-a făcut-o soției a fost: ”Dacă eu aș fi fost tu, nu aș fi stat măritată cu mine”.
Ceea ce evită Nicolae Ciucă în carte este că, pe măsură ce tresele i se înmulțeau pe umăr, și soția lui a avut o parte de o carieră prodigioasă în armată. Potrivit unor informații din presă, Maria Cristina Ciucă ar fi lucrat la ISU, după care a trecut chiar la MApN. Gurile rele spun că femeia a făcut parte din așa-zisul serviciu de informații al armatei, DGIA (Direcția Generală de Informații a Capitalei). Cert este că, în prezent, Cristina Maria Ciucă încasează o pensie militară de peste 5.000 de lei pe lună.
Nicolae Ciucă face o confuzie destul de mare, ținând cont de anii petrecuți în armată. El povestește că, în timpul liceului militar, ”comandantul Brigăzii 30 Gardă, colonelul Constantin Oprișor” a vizitat școala în căutare de candidați. În realitate, comandantul Brigăzii 30 Gardă era, la acea vreme, colonelul Gheorghe Ambrozie Onișor.
Personajul evocat în carte există și el. Constantin Onișor este general de brigadă în retragere și a absolvit școala militară la ”tanchiști”. Ulterior, el a ajuns cadru didactic la Academia Militară și Academia de Informații, ca director al școlii doctorale. (Citește aici mai multe despre acest subiect)
În ciuda bugetului uriaș de care a beneficiat pentru debutul său în lumea literară, Nicolae Ciucă nu a fost deloc inspirat atunci când a ales titlul cărții. ”În slujba Țării” este și numele unui volum scos pe piață în anul 2001 de generalii Vasile Apostol și Constantin Ucrain.
Vasile Jenică Apostol este un general cu 4 stele, care a îndeplinit funcția de locțiitor al Statului Major al Forțelor Terestre și Inspector-șef al Armatei Române și a participat la misiuni de menținere a păcii în Afghanistan. El are 76 de ani și este doctor în științe militare.
Constantin Urican este profesor universitar, doctor în istorie și general de brigadă. În perioada în care era activ, el a fost comandant de subunități, șef Stat Major Regiment Artilerie. În paralel, el a fost consilier științific la 15 filme de lung metraj, alături de regizorul Șergiu Nicolaescu.
Nicolae Ciucă trece extrem de rapid peste episodul Revoluției din 1989, perioadă în care atât el cât și tatăl său erau militari activi. Viitorul general povestește doar că, în decembrie 1989, era la acasă, la Plenița, și tăia porcul, când amândoi au fost convocați la unitate.
”Trebăluiam prin curte, când a venit mătușa și i-a spus tatălui că: „Au sunat după tine! Te cheamă urgent la unitate!“ Tata a ridicat neputincios din umeri, uitându-se la bunicul ca un fel de scuză că va trebui să plece și nedumerit în legătură cu urgența rechemării la unitate. „Nu-i nimic, a zis bunicul. Rămâne flăcăul ăsta.“ Adică eu. Nici n-a apucat tata să se spele, că a venit din nou mătușa, acum pentru mine: „Au sunat și după tine. Urgent la unitate!“ Abia în clipa aia am înțeles toți trei ce se întâmplă, iar bunicul, care și le știa, din amintirile de veteran, pe ale lui, ne-a spus: „Nu care cumva să lăsați rușii să ne ia țara!“
Pentru mine, însă, anul acela a însemnat mai ales nașterea fiului nostru, Ștefăniță Bogdan”, a povestit Ciucă.
Fostul premier nu spune, însă, ce a făcut în perioada 21-26 decembrie 1989, dacă doar a stat în unitate sau a ieșit pe teren cu arma. Ciucă spune doar că, în timpul Revoluției, ”care la Craiova și-a avut victimele ei, soția mea își strângea, cu nedumerire amestecată cu teamă, pruncul la sân”.
Generalul Ciucă susține că nu a fost niciodată înclinat către bogăție. ”Am câștigat atât cât să-mi pot întreține familia și trimite copilul la școală. Am urmat pilda tatălui meu, care dintr-o leafă de subofițer și-a ținut soția și doi copii”, spune, cu modestie, Nicolae Ciucă. El mai susține că ”veniturile nu au depășit decât cu puțin cheltuielile”, cât să nu aștepte ”cu teamă sosirea facturilor”.
”În relația mea cu băncile e așa cum o arată declarația de avere: mereu am avut mai mult de dat decât de luat”, spune Ciucă.
În 2023, Nicolae Ciucă a trăit din indemnizația de prim-ministru, care a fost de 185.676 de lei și o pensie de serviciu, care s-a ridicat la 221.616 lei. De asemenea, soția lui, are o pensie de la MApN în valoare de 61.680 de lei. Asta înseamnă un venit annual de 468.972, adică aproape 40.000 de lei pe lună (8.000 de euro). Nicolae Ciucă are și un credit de 100.000 de lei, pe care l-a contractat în anul 2020 și trebuie să-l achite până în 2025.
Nicolae Ciucă povestește că a avut mereu o relație bună cu președintele Iohannis, încă din perioada în care era șef al Statului Major al Apărării. După căderea guvernului Dăncilă, Ciucă povestește că a fost sunat personal de Klaus Iohannis. ”Mă întreba dacă sunt de acord să trec în rezervă și să devin ministru al Apărării”. Generalul spune că nu avea cum să refuze o astfel de propunere, pentru că ”președintele e comandantul forțelor armate”, iar o rugăminte din partea acestuia era echivalentă unui ordin.
Viitorul premier mărturisește că a primit telefonul în octombrie 2019, iar o lună mai târziu devenea ministru în cabinetul condus de Ludovic Orban.
Guvernul Dăncilă a fost demis prin moțiune de cenzură la data de 10 octombrie 2019, însă premierul de atunci a rămas în funcție, ca interimar, până la acordarea votului de încredere al noului cabinet, condus de Orban, la data de 4 noiembrie 2019.
Legea din România spune că Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Șeful statului poate numi, la propunerea primului-ministru pe unii membrii ai Guvernului, în caz de remaniere guvernamentală.
Totuși, dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului (cum s-a întâmplat în 2019), Președintele va putea face numiri de miniștri doar pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru. Apelul telefonic pentru desemnarea unui ministru de către președinte nu apare ca o procedură inclusă în lege.
Părinții lui Nicolae Ciucă sunt descriși în carte ca un real sprijin de care Nicolae Ciucă s-a bucurat în carieră. Viitorul candidat la Cotroceni spune doar că tatăl său ar fi vrut să-l vadă electronist, pentru că viața de militar este una foarte grea. Ciucă vorbește mai puțin despre relația pe care a avut-o cu părinții săi după ce a ales să intre în politică.
Reporterii FANATIK au stat de vorbă cu mama lui Nicolae Ciucă în 2021, după ce acesta a ajuns premier. Lucia Ciucă a dezvăluit atunci că nu e deloc încântată de alegerea fiului ei.
”Vă spun sincer, nu ne place deloc că Nicu e prim-ministru. Ne bucurăm pentru el, normal, că e băiatul nostru, dar atât. L-am și sunat atunci și i-am spus că nu e bine pentru el. Prea mult stres, știți cum e…Noi eram fericiți când el era ministru la apărare, da, acolo ne plăcea când era!”, a declarat mama lui Ciucă pentru FANATIK.
Nicolae Ciucă povestește cu duioșie despre o ”năzbâtie” pe care a comis-o în copilărie, după ce s-a mutat la Craiova. Este vorba despre furtul unui ”pistolet secționat”, care nu funcționa cu muniție. Furtul a fost comis de tânărul Ciucă și de amicii lui, care au intrat printr-o spărtură în gard și au luat arma pentru a se juca cu ea. Ulterior, ei au abandonat obiectul pe un câmp din apropiere.
”Bieții militari au căutat arma toată ziua. Era o piesă importantă pentru instructaj, mai ales pe vremea aia când orice armă, chiar și nefuncțională, era inventariată cu strășnicie”, povestește Ciucă.
Până la urmă, arma a fot găsită, iar făptașii au fost demascați, până la urmă. ”Am căpătat o mustrare strașnică, probabil că ei, militari fiind, nu-și puneau mintea cu niște copii, altmiteri am fi primit o chelfăneală groaznică”, mai spune autorul.
În realitate, pătrunderea ilegală într-o unitate militară și furtul unei arme, chiar și nefuncțională, reprezenta și la acea vreme o faptă penală. În plus, militarii erau obligați să raporteze superiorilor un astfel de incident. E greu de crezut că o astfel de faptă se poate încheia încheia cu o simplă mustrare. Probabil a contat și faptul că unul dintre ”hoți” era fiul unui cadru militar.
Nicolae Ciucă recunoaște că nu a fost un rebel și că doar și-a făcut datoria față de țară, atât în vechiul cât și în noul regim. ”Am fost disciplinat, dar nu servil”, spune șeful PNL. Chiar și așa, există un pasaj în cartea liberalului, în care acesta dezvăluie faptul că s-a bucurat că nu a fost selectat în Brigada 30 Gardă, care îi dădea onorul președintelui Ceaușescu.
Spre finalul cărții, Ciucă recunoaște, însă, că a ajuns să-i dea onorul dictatorului, și asta chiar în fruntea oamenilor pe care îi conducea. De data aceasta, spune el, a fost o recunoaștere a meritelor sale.
”Ei bine, datorită performanțelor noastre în ridicarea capacității de luptă a Batalionului am primit răsplata ca detașamentul unității noastre să deschidă parada militară a blocului de tehnică, de Ziua națională, care pe atunci era 23 august. Iar eu, comandantul acelui pluton, care purta titlul de Plutonul 1 TAB-Cercetare, am făcut parte din acel detașament.
Dând onorul spre dreapta, a fost prima și ultima dată când am văzut pe viu cuplul dictatorial. Imensa clădire a Casei Radio de pe Calea Știrbei Vodă era pavoazată, încât părea ca nouă”, a dezvăluit Nicolae Ciucă în cartea ”În slujba Țării”.