Life

Top 4 minciuni despre Revoluţia din 1989. De la “teroriştii” lui Ceauşescu la isteria cu apa otrăvită

Top 4 minciuni despre Revoluţia Română din decembrie 1989. Misterul despre “teroriștii” lui Ceaușescu, dar și zvonurile despre apa otrăvită.
10.12.2022 | 12:11
Top 4 minciuni despre Revolutia din 1989 De la teroristii lui Ceausescu la isteria cu apa otravita
Minciuni despre Revoluția din 1989. Sursa foto: Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Au apărut mai multe minciuni despre Revoluția Română din 1989. Printre acestea se numără cea despre “teroriștii” lui Ceaușescu, dar și isteria cu apa otrăvită din anumite orașe.

Top 4 minciuni în legătură cu Revoluţia din 1989. Zvonurile despre “teroriștii” lui Ceaușescu

Revoluția din 1989, desfășurată în perioada 16 – 22 decembrie, a produs multe victime, dar și minciuni și dezinformări transmise la Televiziunea Română.

ADVERTISEMENT

Mai multe persoane ieșite să lupte în stradă pentru libertate au ajuns să fie rănite sau chiar ucise din cauza zvonurilor apărute atunci.

Teodor Brateş, fost redactor-şef adjunct la programul de Actualităţi, a fost principalul crainic al Televiziunii Române Libere, în perioada 22 – 24 decembrie 1989. Acesta îi informa pe cetățeni în legătură cu diverse pericole, cum ar fi “teroriștii” de pe străzi.

ADVERTISEMENT

Primele avertizări privind prezența “teroriștilor” pe străzi au fost anunțate pe 22 decembrie 1989. Cu doar câteva zile înainte, Nicolae Ceaușescu folosise acest termen într-o cuvântare. Însă fostul președinte se referea, de fapt, la revoluționarii de la Timișoara.

Pe 20 decembrie, la TVR, în încercarea de a motiva ordinul de a trage în români, Ceaușescu a vorbit, în discursul său, despre cum au continuat “acţiunile grupurilor antinaţionale, teroriste“, care erau formate din indivizi “care s-au pus în slujba agenturilor străine”.

ADVERTISEMENT

Ulterior, după stingerea Revoluției, oamenii discutau despre implicarea unor străini în evenimentele petrecute până pe 22 decembrie. “Teroriștii” străini nu au existat, conform rechizitoriului din Dosarul Revoluţiei.

“Ulterior datei de 22 decembrie au fost reţinuţi străini suspecţi de săvârşirea unor acte de terorism, însă, fără excepţie, suspiciunile nu s-au adeverit, iar aceste persoane au fost eliberate.”, se arată în rechizitoriu.

ADVERTISEMENT

Efectul acestei “psihoze teroriste” a fost unul dezastruos. Astfel, din 22 decembrie, au fost înregistrate de șapte ori mai multe victime decât înainte. Oamenii erau mutilați și chiar uciși prin împușcare.

Procurorul militar Dan Voinea, care s-a ocupat de Dosarul Revoluției până în 2007, a explicat că “diversiunea cu teroriştii, într-adevăr, s-a făcut prin televiziune”, notează adevarul.ro.

Lansarea unei știri ar fi trebuit să fie aprobată de o persoană din grupul de putere aflat în CC, precum și de cineva din TVR. Procurorul a mai explicat atunci că știrea despre “teroriști” ar fi fost primită de la cineva din Armată, iar Teodor Brateş doar a transmis-o oamenilor.

Apa otrăvită, un al zvon care a circulat în timpul Revoluției din 1989

Un alt avertisment anunțat de Teodor Brateş, la TVR, a fost cel legat de apa otrăvită din anumite zone. Crainicul anunța că “elemente criminale” au otrăvit apa din unele zone.

“Atenţie foarte mare la copilaşi! Sibiu, Timişoara, apa trebuie fiartă. Ascultaţi sfaturile medicilor.”, spunea atunci Brateș.

Constantin Bârboră, care lucra la uzina de apă de la marginea orașului Reșița, a mers la pompe, alături de câțiva colegi, pentru a se asigura că apa otrăvită nu ajungea la locuitori.

Din păcate, Constantin Bârboră a fost împușcat. Înainte să fie ucis, acesta a încercat să le spună celor care trăgeau că nu există teroriști în apropiere și că apa nu era otrăvită, dar că rămânea acolo pentru a păzi bazinele. După ce a stat ore bune de pază, bărbatul a fost împușcat în gură.

“Era plecat de 29 de ore la acel punct aflat, din păcate, în apropierea comisariatului de la noi din oraş. De acolo se trăgea. Nu ştiu în cine, în civili, pentru că la noi nu au fost terorişti.

A fost doar Armata. Soţul meu a murit în timp ce era cu mâinile ridicate. A fost somat să le ridice.”, a povestit soția acestuia, Gabriela, în 2016, pentru ziare.com.

Zvonul despre “turiștii” sovietici

În 2011, istoricul Larry Watts a publicat volumul “Fereşte-mă, Doamne, de prieteni!”. În cartea sa, acesta a lansat ideea potrivit căreia la baza Revoluției Române au stat, de fapt, sovieticii.

Informația a fost preluată de presa românească în 2012, odată cu apariția cărții în librăriile din România. Watts susținea că a folosit mai multe surse pentru volumul său, cum ar fi documente Stasi și serviciul secret al fostei Germanii de Est, care au ajuns la CIA și care au fost desecretizate de CIA după 2000.

Istoricul scria că aproximativ 37.000 de “turiști” sovietici au intrat în România la începutul lui decembrie 1989. Aceștia erau din structurile KGB, iar 25.000 dintre ei ar fi rămas în țară până în octombrie 1990.

“Turiștii” ar fi părăsit România “la insistenţele oficialilor români pe lângă puterea de la Kremlin”, după cum a mai menționat Watts.

Generalul Mihai Caraman, care a ocupat funcția de director al Serviciului de Informaţii Externe în perioada 1990 – 1992, spunea că 30.000 de ofițeri sovietici ar fi activat în România. La rândul său, istoricul Constantin Corneanu a spus că această informație era “aberantă”.

În timp ce investiga acest dosar, Dan Voinea și-a amintit de o plângere a unei femei, transmisă prin intermediul unui preot. Femeia își dorea să facă cercetări în legătură cu decesul soțului ei. Acesta a murit în timp ce el și soția de întorceau, alături de un grup, din Iugoslavia.

Un dispozitiv miliar era organizat înainte de zona Craiova-Filiaşi. Generalul Roșu a ordonat să se tragă, pe motiv că sunt “teroriști”.

În presă au apărut apoi informații că femeia rănită era general de securitate, iar soțul ei era agent KGB. Mai târziu s-a dovedit că aceasta era, de fapt, învățătoare, iar soțul ei tâmplar.

Sinuciderea lui Vasile Milea, o altă minciună din perioada Revoluției din 1989

Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Milea, a murit pe 22 decembrie 1989. Decesul său l-a înfuriat pe Nicolae Ceaușescu, care a anunțat că “trădătorul s-a sinucis”.

Procurorul Dan Voinea a cercetat și acest caz, consultând foaia de observaţie clinică de la Spitalul Elias, acolo unde Vasile Milea a fost adus în dimineața zilei în care a decedat.

Potrivit fișei, Milea a ajuns viu la spital, iar decesul a fost înregistrat la 15.40, în aceeași zi.

“Când am stat de vorbă cu cei care au făcut foaia de observaţie clinică, o doctoriţă ne-a spus că nu li s-a permis să-l bage în sala de operaţie ca să-i oprească hemoragia.

Sunase un general care a zis să nu fie operat până nu dă el ordinul. Doctoriţa credea că era generalul Stănculescu.”, a povestit procurorul.

Înainte de ora 10 dimineața, Vasile Milea i-a dat telefon soției sale, aflate la Predeal. În timpul convorbirii, pe fir s-a auzit o împușcătură. Altcineva ar fi intervenit pe fir și i-ar fi spus că “aici se trage, tovarăşă”. La 10 dimineața încă nu începuse să se tragă, după cum a mai explicat Dan Voinea.

În urma autopsiei, nu au fost găsiți factori suplimentari ai împușcării, care să ateste că Vasile Milea s-ar fi sinucis.

Acesta a fost împușcat de la distanță, iar Dan Voinea aflat, în urma anchetei, că decesul s-a petrecut în biroul șefului Gărzilor Patriotice, colonelul Pârcălăbescu, și nu în cel al lui Milea.

Pârcălăbescu le-a spus celor aflați în birourile apropiate să iasă și să aștepte pe hol. În timpul așteptării s-a auzit împușcătura. După aceea, Pârcălăbescu a plecat pentru a discuta cu Elena Ceaușescu.

Pistolul cu care s-a tras nu-i aparținea lui Milea, ci unui subordonat al colonelului Pârcălăbescu. Ministrul a fost retrogradat înainte de împușcare, atunci când i-au fost luați epoleții.

ADVERTISEMENT
Tags: