Cu toate acestea, universitățile din România nu sunt considerate nici pe departe universități de top, fiind mai degrabă la coada clasamentului. Inclusiv renumitele și lăudatele UBB din Cluj sau Universitatea din București prind la mustață locurile 781 și 801. Cât despre restul universităților, majoritatea sunt la coada clasamentului, în afara top 1000.
Așadar, conform datelor oficiale, Universitatea Babeș-Bolyai a ”urcat” pe locul 781, un salt de 20 de locuri de pe poziția 801. Cât despre Universitatea din București, aceasta a urcat de pe locul 851 pe 801. Ambele universități se poziționează la o mare distanță de restul universităților incluse în clasament, majoritatea fiind în intervalul ultimelor 100 de universități din top 1500.
Lista universităților incluse în QS World University top 1500:
Ca de obicei, topul universităților este dominat de universități din SUA și Marea Britanie, țări care au câte 4 instituții de învățământ. Massachusetts Institute of Technology rămâne cea mai importantă universitate din lume, fiind urmată de Imperial College London și University of Oxford, tot din Marea Britanie.
QS World University Rankings este un clasament publicat anual de Quacquarelli Symonds (QS), o companie specializată în analiză educațională și consultanță. Clasamentele sunt utilizate pe scară largă și arată care sunt performanțele universităților pe plan global. Contează în alcătuirea clasamentului factori precum reputația academică, reputația angajatorului, citările pe facultate, raportul studenți/facultate, proporția de cadre didactice internaționale și proporția de studenți internaționali.
Conform metodologiei clasamentului, în stabilirea QS Ranking sunt luate în considerare mai multe criterii esențiale. Primul și cel mai important ar fi reputația academică, în proporție de 40%. Acest criteriu evaluează excelența academică, în baza unui sondaj printre 240.000 de academicieni din peste 150 de țări. E cel mai important indicator.
Urmează mai apoi reputația printre angajatori (15%), fiind colectate date de la 99.000 de angajatori din întreaga lume. Al treilea criteriu este raportul facultate/student (15%), care reflectă capacitatea instituției de învățământ de a oferi atenție studenților. Așadar, un raport scăzut indică mai mulți profesori per student, adică o calitate superioară a educației.
Urmează citațiile pe facultate (20%), adică o măsurătoare a impactului cercetării academice prin numărul de citații ale publicațiilor realizate de facultate. Proporția facultății internaționale (5%) și proporția studenților internaționali (5%) scoate în evidență nivelul de internaționalizare al universității.
În final, alte criterii importante sunt rețeaua internațională de cercetare, care analizează colaborările internaționale în cercetare între universități, dar și rezultatele de angajare, care măsoară succesul absolvenților acestor universități pe piața muncii. La fel de importantă în alcătuirea acestui top este sustenabilitatea, mai exact implicarea universităților în probleme justiție socială și climatică.