Topul salariilor din primăriile Capitalei. Ei sunt funcționarii cu lefuri mai mari decât președintele României

În timp ce coaliția de guvernare pare să se fi blocat pe reforma administrației locale, mai exact pe numărul exact al angajaților din primării care ar urma să fie dați afară, datele de la cele șapte primării din București arată nivelul la care au ajuns salariile din administrația locală. Deși Guvernul a încercat să pună o limită pentru unele salarii, în special în ultimii ani de constrângeri bugetare, unele primării au găsit soluții pentru a ocoli aceste cerințe.

Ce salarii au, de fapt, primarii din București

Datele publice de pe site-ul Primăriei București cu privire la veniturile salariale ale funcționarilor instituției indică că actualul primar interimar are a avut la finalul lunii septembrie o indemnizație brută de 24.150 lei. Asta ar însemna un salariu net de puțin peste 14.000 lei.

Suma pare să vină în contradicție cu o declarație făcută de Stelian Bujduveanu în data de 20 septembrie, când a precizat că venitul său net este de 19.000 lei. Asta ar însemna un salariu brut de peste 32.400 lei.

Diferența dintre aceste sume stă în detalii. Mai exact, dacă ne referim la documentul public de pe site-ul primăriei, este vorba de nota de subsol nr. 1, în care se precizează că indemnizațiile primarului general și ale viceprimarilor se majorează cu 40% pentru activitatea de implementare a proiectelor finanțate din fonduri europene. (La începutul anului sporul era de 50%, de unde și declarația lui Nicușor Dan în luna ianuarie cum că indemnizația sa netă este de 21.000 lei.)

Digi24.ro

Gafă mortală a armatei ucrainene. Piloți de elită au fost uciși de o rachetă balistică în timp ce erau decorați în aer liber

Dacă adăugăm acest spor de 40%, atunci indemnizația brută a primarului Capitalei ar fi de 33.810 lei, de unde ar rezulta un salariu net de 19.770 lei.

Digisport.ro

Englezii anunță: La 51 de ani, Victoria Beckham și-a schimbat numele!

Ce salarii au primarii de sector din Capitală

Indemnizația de bază a primarilor de sector este puțin mai mică, fiind stabilită la suma de 21.735 lei. La fel ca în cazul primarului Capitalei și aceștia beneficiază de sporul de 40% pentru implementarea proiectelor din fonduri europene.

În ceea ce privește transparența veniturilor salariale, primăriile sectoarelor 1 și 6 au procedat precum Primăria Capitalei și au publicat doar salariile de bază ale primarilor și funcționarilor, fără alte sporuri. La primăriile din sectoarele 3 și 5, informațiile privind salariile funcționarilor se opresc în luna martie a anului 2024.

Astfel, doar primăriile de la Sectoarele 2 și 4 publică indemnizațiile brute totale încasate de primari și viceprimari. Astfel, Rareș Hopincă, primarul sectorului 2, a avut în luna septembrie o indemnizație brută lunară de 30.429 lei (documentul specifică clar că s-a aplicat sporul de 40% pentru proiecte europene). Asta înseamnă un salariu net de 17.801 lei.

La Primăria Sectorului 4, unde datele sunt din luna martie a acestui an, indemnizația brută lunară a primarului apare ca fiind de 32.602 lei – adică un salariu net de 19.000 lei – fără nicio mențiune cu privire la alte sporuri. Aceasta pare a fi o mică eroare de raportare, iar suma mai mare se explică prin faptul că atunci sporul pentru proiecte europene era de 50% din salariu.

Practic primarii de sector au pierdut circa 1.200 lei după ce Guvernul a redus la 40% sporul pentru proiecte din fonduri europene. Trebuie precizat că procentul de 40% din salariul de bază este un procent maximal, Executivul precizând că acest spor se aplică „în funcție de performanță”.

Astfel, se pare că cel puțin primarul sectorului 2, primăria cea mai transparentă și exactă cel puțin la acest capitol, și-a acordat sporul maxim. Același lucru este valabil și pentru primarul Capitalei, dar și pentru primarul sectorului 4 (cel puțin până în luna martie).

Salariile din primării, mai mari decât indemnizația președintelui

Datele Administrației Prezidențiale pentru luna septembrie arată că șeful statului a avut o indemnizație brută lunară de doar 24.960 lei. Asta înseamnă un salariu net de doar 14.602 lei. Practic, dacă Nicușor Dan rămânea la Primăria Capitalei avea un salariu lunar cu 5.000 de lei mai mare.

Șeful statului câștigă mai puțin nu doar decât primarii și viceprimarii de sector, dar și decât unii dintre funcționarii din Primăria Capitalei. Asta pentru că sporul de 40% pentru proiectele pe bani europeni nu se aplică doar primarului ci și angajaților primăriei.

Cum am precizat anterior, Primăria Capitalei nu specifică cine anume beneficiază de acest spor, dar în cazul funcționarilor care îl primesc putem spune că orice funcționar public cu o indemnizație brută de peste 17.800 lei va ajunge la un salariu peste cel al șefului statului.

În această categorie intră directorii generali din primărie, care au un salariu de bază de peste 20.900 lei, directorii executivi, cu un salariu de bază de 20.429 lei, adjuncții acestora din urmă (19.540 lei), arhitectul șef și secretarul general, ambii cu indemnizații de peste 20.900 lei. Administratorul public al Capitalei are un salariu de bază de peste 29.000 lei (un net de peste 17.000 lei).

Declarațiile de venituri de la Primăria Sectorului 2, instituția cu datele cele mai exacte și care, cel mai probabil, sunt similare și la restul primăriilor de sector, arată că la nivelul acestora singurii cu indemnizații mai mari decât cea a președintelui Nicușor Dan sunt viceprimarii și administratorii publici. Spre exemplu, la Sectorul 2, administratorul public are o indemnizație brută lunară de 27.048 lei (aceeași indemnizație pe care o are și viceprimarul). Asta înseamnă un salariu net de 15.800 lei, cu 1.200 lei mai mult decât șeful statului.

Cele mai mari salarii din primăriile de sector ajung până la 19.320 lei. Acestea sunt salariile pe care le au arhitectul șef, secretarul general, dar și directorii generali și executivi, plus adjuncții acestora. În aceste cazuri vorbim de un salariu net de puțin peste 11.000 lei, adică cu 3.600 lei mai puțin decât șeful statului.

Trebuie subliniat că această diferență s-a majorat recent, după ce Executivul a redus sporul pentru condiții de muncă vătămătoare de 1500 la doar 300 lei.

De ce salariul unui primar este mai mare ca al președintelui

Această „aberație”, în care șeful statului are un salariu mai mic decât al unui viceprimar de sector, are o istorie scurtă dar extrem de întortocheată. Totul începe cu Legea-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, inițiată de Lia Olguța Vasilescu, atunci ministrul muncii în Guvernul Grindeanu.

Articolul 11 din această lege oferea administrațiilor locale libertatea de a stabili salariile primarilor și funcționarilor publici „în limita maximă a cheltuielilor de personal aprobate în buget”. Astfel, din acel an, fiecare primar și consiliu local au putut decide nivelul salariilor în aparatul propriu și în instituțiile subordonate (de ex. direcții, servicii publice locale). Acest lucru a dus la discrepanțe majore în nivelurile de salarizare între județe și localități.

În anul 2023, prin OUG 115, Guvernul Ciolacu a intervenit direct asupra modului de stabilire a salariilor primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților consiliilor județene prin stabilirea unei formule unitare în încercarea de a ține sub control cheltuielile din administrația locală. Mai exact, măsura, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2024, stabilea indemnizațiile demnitarilor și funcționarilor publici în funcție de un coeficient, raportat la salariul minim brut pe țară.

Spre exemplu, pentru primarul Capitalei, coeficientul era de 10,5, care se înmulțea cu salariul minim brut pe țară. (Legea a vizat doar aleșii locali, pentru funcționari și personalul contractual se aplicau vechile prevederi, dar fără posibilitatea de a depăși indemnizația primarului).

Cât „ar trebui” să fie salariile primarilor și al președintelui acum

Un element haotic în toată povestea aceasta este salariul brut minim pe țară luat în calcul la stabilirea indemnizațiilor. După cum arată documentele primăriilor de sector și cel al Primăriei Generale, salariul minim brut pe țară luat în considerare este de 2.300 lei. Acesta este salariul minim brut stabilit în ianuarie 2021.

Astăzi, salariul minim brut pe țară este de 4.050 lei, iar dacă formula din OUG 115/2023 s-ar aplica strict, salariul primarului general ar trebui să fie 42.525 lei, iar cel al șefului statului de 48.600 lei – de unde să rezulte un net de 26.730 lei (de altfel, aceasta este și suma pe care mare parte a presei a presupus-o că ar fi salariul lui Nicușor Dan).

Lucrurile nu s-au întâmplat astfel pentru că, până la apariția OUG 115/2023, Legea 153/2017 fusese interpretată în mod constant astfel încât referința rămânea salariul minim din 2021 (adică 2.300 lei), iar guvernele din perioada 2021–2023 au emis succesiv acte de înghețare a salariilor bugetarilor (OUG nr. 130/2021, OUG nr. 168/2022, OUG nr. 115/2022, OUG nr. 34/2023). Practic, prin aceste măsuri indemnizațiile primarilor au rămas neschimbate, asta deși salariul minim brut pe țară a continuat să crească.

Apoi, după apariția OUG 115/2023, confuzia a crescut pentru că actul nu avea norme de aplicare. Altfel spus, nu au existat norme metodologice care să specifice, de exemplu, dacă majorările se aplică automat sau ar fi fost necesară o decizie a consiliului local/ județean în acest sens. Aici a intervenit Ministerul Finanțelor care, printr-o circulară, a transmis că norma nu poate genera creșteri salariale, și astfel majoritatea primăriilor au continuat să calculeze indemnizațiile pe baza salariului de 2.300 lei.

Cu alte cuvinte, chiar Guvernul avea să fie cel care a blocat aplicarea automată a propriei formule – introduse în OUG 115/2023 – anunțând prin Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor că „indemnizațiile rămân la nivelul decembrie 2023” până la o nouă lege a salarizării unitare.

În cazul Administrației Prezidențiale avem însă un alt salariu minim în formula de calcul: 2080 lei, salariul minim brut din anul 2019. Asta pentru că Executivul a stabilit prin OUG 156/2024 că pentru funcțiile de demnitate publică (inclusiv Președintele României), baza de calcul rămâne salariul minim brut de 2.080 lei. La fel, această înghețare ar trebui să rămână doar până la adoptarea noii legi a salarizării unitare, care era jalon în PNRR și trebuia să fie adoptată încă din 2023.