Tornade în România. Directoarea ANM a explicat de ce apar aceste fenomene în țara noastră

Directorul ANM Florinela Georgescu a explicat cum se formează tornadele și care este motivul pentru care acest fenomen climatologic are loc în România. Se pare că instabilitaea atmosferică și furtunilor de vară cauzează pâlnii care duc la formarea tornadelor.

Directoarea ANM a explicat cum se formează tornadele din țara noastră

Florinela Georgescu a vorbit despre un fenomen care se pare că ia amploare în țara noastră: tornadele. Directorul Administrației Naționale de Meteorologie a spus că factorul principal care cauzează aceste fenomene climatologice este chiar instabilitatea astmosferică. Florinela Georgescu a declarat că tornadele se formează în momentul în care masele de aer cald, rece și umed se întâlnesc și astfel favorizează o pâlnie.

„Specificul instablității atmosferice, specificul furtunilor de vară. De foarte multe ori acestea se dezvoltă în aceeași masă de aer. Adică nu există acel front atmosferic de care vorbeam, ci în cadrul aceleiași mase de aer, se dezvoltă fenomene severe, favorizate de un context la scară mare, dar și de ce se întâmplă pe arii mici. Contextul la scară mare, aceste ultime săptămâni și mă refer aici de la sfâșitul primei decade a lunii mai și până acum, a constat în faptul că la nivelul solului, presiunea atmosferică a fost destul de scăzută, fără a fi organizată, deci fără a fi acei cicloni de care mai vorbim noi când sunt furtuni, iar în straturile mai înalte a stagnat, foarte mult timp, deasupra țării noastre o masă de aer rece. Rece sus și cald și umed jos sunt condițiile dezvoltării instabilității atmosferice, uneori cu manifestări severe.”, conform dcnews.ro.

În plus, Florinela Georgescu a mai spus cum funcționează prognoza. Meteorologii fac estimări care să medieze ”evoluția parametrilor meteorologici pe o arie care reprezintă rezoluția modelului.” Un model performant va reuși să medieze ceea ce urmezaă pe o arie tot mai mică. „De exemplu pe o arie de 3×3 kilometri, înseamnă 9 km pătrați. Sub acești 9 km pătrați, la o arie mai micuță, fenomenul este mediat. Asta apropos de ce poate face o prognoză. Însă, în realitate, acea mediere înseamnă că pot să am dezvoltări ale norilor, foarte justificate din cauza evoluției parametrilor meteo, dar pe care modularea sau ecuațiile modelului nu le mai poate rezolva la scară atât de fină.”, a continuat Florinela Georgescu.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Florinela Georgescu: ”Știința meteorologică nu este atât de performantă”

Pronozele date în urmă cu câteva zile înainte îi ajută pe meteorologi să își dea seama de contextul general al instabilității atmosferice. Se pare că în momentul de față meteorologii nu pot estima la ce oră va lovi o tornadă. „Știința meteorologică, în acest moment, nu este atât de performantă.” Zona Bărăgan este o zonă vastă, fără vegetație și este favorabilă dezvoltării tornadelor. „Perdelele de pădure reglează circuitul apei. Lipsa vegetației la sol are noimă din punct de vedere al efectelor. Dacă este o localitate care este în preajma unui deal, ea este într-o vale și dealurile din jur sunt despădurite, în cazul unei ploi torențiale, pe lângă apa care se adună din ploaie contribuie și apa care se scurge pe versanții despăduriți. Dacă ar fi împăduriți, această scurgere ar fi mult mai slabă.”, a explicat Florinela Georgescu.

În partea de est a Munteniei și Dobrogea continentală relieful și vegetația lipsesc fapt care duce la formarea tornadelor. „Deci nu este un relief care să fragmenteze un pic câmpurile meteo.” „Un vânt intens, dacă ar întâlni în cale o pădurice ar fi oprit, ar fi fragmentat, ar fi deviată direcția dominantă a vântului. La fel câmpul de umezeală s-ar simți categoric în influența vegetației. Din câmpul de umezeală rezultă influența asupra câmpului de temperatură, condițiile de la sol care ar putea să declanșeze mișcările ascendente, acelea care formează norii… Una este să ai jos un teren negru gol și alta este să ai o pădure, apropos de creșterea temperaturii la nivelul solului și apoi distribuția pe verticală a umezelii și temperaturii care creează formațiunile noroase”, a încheiat directorul ANM.