Fotbal intern

Toți banii publici primiți de cluburile din Liga 1 în ultimii 3 ani: 19.278.061 de euro! În schimb, pentru trofee se bat doar echipele private. Analiză FANATIK

10.05.2020 | 00:04
Toti banii publici primiti de cluburile din Liga 1 in ultimii 3 ani 19278061 de euro In schimb pentru trofee se bat doar echipele private Analiza FANATIK
Fază din „derby-ul comunal” Voluntari - Chiajna, care nu adună 100 de spectatori în tribune, dar consumă sute de mii de euro din banii publici existenți în Liga 1 © FOTO:Razvan Pasarica/SPORT PICTURES
ADVERTISEMENT

Cluburile din Casa Pariurilor Liga 1 au primit 88.000.000 de lei de la buget în 3 ani. FANATIK analizează ce randament au dat „bugetarii”, comparativ cu „particularii”. Despre fotbalul românesc de elită se poate spune, exact ca-n schițele lui Caragiale, că este privat, dar cu bani de la stat. FANATIK a documentat sursele de finanțare ale echipelor din Casa Pariurilor Liga 1 și a descoperit că, numai în perioada 2016-2018, unele dintre acestea au fost alimentate din bugetul public cu 87.782.000 de lei – echivalentul a 19.278.061 de euro.


UPDATE, 12 mai, ora 14:21 /După apariția acestui articol, conducerea clubului Gaz Metan Mediaș a contactat FANATIK, pentru a face o rectificare. Ioan Mărginean, președintele grupării, a afirmat că sumele înregistrate nu provin de la primăria locală, în mandatul actualului primar neîncasându-se niciun ban.

ADVERTISEMENT

După confruntarea documentelor FANATIK cu cele din contabilitatea Gaz Metan, a rezultat o eroare materială apărută pe traseul dintre club și FRF. Sumele de 60.000 de lei în 2017 și 205.000 lei în 2018 ar fi trebuit trecute la rubrica imediat superioară, “subsidii, donații și alte veniturl de la FRF/LPF”. În schimb, au fost încadrate un rând mai jos, la “Subsidii, granturi și alți bani proveniți de la autoritățile locale”. Așadar, în intervalul 2016-2018, Gaze Metan Mediaș n-a primit, în realitate, niciun ban de la primăria locală.


Fluxul banilor publici în conturile acestor cluburi nu s-a oprit nici anul trecut, nici chiar în această primăvară, deși criza (inclusiv economică) generată de epidemia de coronavirus este fără precedent. Se poate vorbi, în acest moment, despre o situație privilegiată a formațiilor finanțate de stat, comparativ cu cele deținute de patroni.

ADVERTISEMENT

Toți banii publici primiți de cluburile din Liga 1 în ultimii trei ani: 19.278.061 de euro! Prima concluzie: doar privații se bat pentru trofee!

Nu toate grupările s-au conectat la conducta banilor bugetari, ceea ce înseamnă că acum România are un campionat hibrid, parțial de stat, parțial privat. Socotită de unii o competiție profund viciată și neloială, de alții un rău necesar, competiția este, în orice caz, perfect regulamentară atât prin prisma legilor țării, cât și celor ale FRF.

Modificată în 2017 de guvernarea PSD, legislația României permite acest lucru. Nici regulamentele fotbalistice nu sunt potrivnice. Foarte interesante sunt, însă, repartiția acestor bani, felul în care s-au folosit fondurile publice și, mai ales, rezultatele obținute de echipele „de Stat”.

ADVERTISEMENT

După cum se poate observa urmărind graficele, în prima ligă a României avem două categorii de echipe:

  • A. Cele care nu primesc niciun ban de la Stat, cu alte cuvinte sunt private 100%. Aici intră CFR Cluj, FC FCSB, Astra, U Craiova, Viitorul și Dinamo.
  • B. Cele care își completează bugetul, în diferite grade, cu bani primiți de la autoritățile locale. Altfel spus, sunt cluburi „de Stat”, chiar dacă păstrează aparența unei activități „private”. Aici regăsim pe FC Voluntari, Concordia Chiajna, Poli Iași, Dunărea Călărași, FC Botoșani, FC Hermannstadt, Sepsi Sfântu Gheorghe și Gaz Metan Mediaș.
ADVERTISEMENT
bani publici în liga 1
Cât au primit în ultimii trei ani din bani publici echipele din Liga 1

Intrate în Casa Pariurilor Liga 1 în vara lui 2019, Chindia Târgoviște și Academica Clinceni nu fac obiectul acestui studiu care monitorizează doar intervalul 2016-2018, dar ambele formații sunt, de asemenea, finanțate de la Bugetul de Stat, prin autoritățile locale.
Echipele private fac performanțele și aduc spectatorii

Prima constatare, privind lista, este că toate formațiile care performează și se bat la primele locuri sunt 100% private: CFR Cluj, FCSB, Astra și U Craiova – permanent în play-off și în cupele europene – fie se autofinanțează, fie sunt sprijinite de patroni – persoane fizice sau firmele acestora.

Lor li se adaugă Viitorul (până anul acesta în play-off), deținută și finanțată de Gheorghe Hagi. Și un nume mare, dar care acum se zbate în mediocritate: Dinamo.

Aceste 6 formații reprezintă, de fapt, esența fotbalului nostru actual. Aici sunt concentrate aproape în totalitate valorile, aceste echipe au suporterii și fac audiența, ele produc plusvaloarea și punctele în cupele europene.

Despre aceste formații nu vom vorbi prea mult pentru că nu fac obiectul analizei de față, una dedicată finanțării bugetare a cluburilor din Liga 1. Totuși, merită amintit că:

  1. Astra, controlată și finanțată de Ioan Niculae, prin firma InterAgro, a luat titlul în 2016 și a jucat în „16”-imile Europa League – ediția 2016-2017. Echipa s-a calificat sistematic în play-off-ul Ligii 1 (inclusiv în acest sezon).
  2. Viitorul, controlată și finanțată de Gheorghe Hagi, a luat titlul în 2017. N-a obținut performanțe internaționale, dar este echipa care a furnizat în ultimii 5 ani cei mai mulți jucători, din propriul Centru de copii și juniori, pentru loturile naționale. Formația lui Hagi a participat de fiecare dată în play-off, mai puțin în acest sezon.
  3. CFR Cluj, controlată și finanțată de Neluțu Varga, a luat titlul în 2018, 2019 și, foarte probabil, o va face din nou și în 2020 dacă autoritățile vor permite realuarea competițiilor sportive. Echipa a fost la un pas de a intra în grupele Ligii Campionilor în acest sezon. Ulterior, a reușit un parcurs excelent în Europa League, fiind eliminată în „16”-imile de finală, fără înfrângere, de FC Sevilla.
  4. FCSB, controlată și finanțată de Gigi Becali, n-a luat niciun titlu în perioada măsurată de FANATIK, reușind o calificare în „16”-imile de finală ale Europa League (2017-2018), când a fost eliminată de Lazio Roma (1-0 și 1-5). Este însă, în continuare, echipa care vinde jucători pe cele mai mari sume în Europa. Se califică fără probleme, în fiecare sezon, în play-off-ul Ligii 1.
  5. U Craiova, controlată și finanțată de Mihai Rotaru, n-a luat niciun titlu și n-a izbutit nicio performanță europeană, dar s-a calificat în fiecare ediție a play-off-ului Casei Pariurilor Ligii 1 în intervalul măsurat. A reușit să vândă câțiva jucători pe sume importante în străinătate și are cea mai mare medie de spectatori pe teren propriu.
  6. Dinamo, controlată de Ionuț Negoiță, n-a luat niciun titlu și a avut, dintre cele 6 echipe „private”, cele mai slabe rezultate. Rămâne, însă, una dintre cele mai iubite grupări din România, generatoare de audiență și de interes. Necalificarea „câinilor roșii” în play-off este o lovitură grea pentru televiziuni.
  • 87.782.000 de lei au primit de la stat, în perioada 2016-2018, echipele FC Voluntari, Concordia Chiajna, Poli Iași, FC Botoșani, Hermannstadt Sibiu, Dunărea Călărași, Gaz Metan Mediaș și Sepsi Sfântu Gheorghe
  • 0 lei au primit de la stat, în perioada 2016-2018, echipele CFR Cluj, U Craiova, FCSB, Viitorul, Astra Giurgiu și Dinamo

Echipele „de stat” au performanțe ca… „la stat”: retrogradări, salvări la limită, „pipăiri” timide ale play-off-ului

Opt echipe din Casa Pariurilor Liga 1 au primit bani de la bugetul autorităților locale în intervalul 2016-2018. Zecile de milioane de lei primite nu le-au ajutat să facă performanțe și nici să „calce” prin cupele europene.

Cluburile bugetare pot fi împărțite, la rându-le, în două categorii:

  • A. Cele care au primit sume mici, descurcându-se, în rest, mai mult sau mai puțin din resurse proprii: Gaz Metan Mediaș și Sepsi Sf. Gheorghe;
    B. Cele subvenționate masiv și direct de la buget: FC Voluntari, Concordia Chiajna, Poli Iași, FC Botoșani, Hermannstadt Sibiu și Dunărea Călărași.
bani publici liga 1
Cei mai mulți bani publici din Liga 1 i-a încasat FC Voluntari pentru a reuși să se salveze mereu de la retrogradare

Menționăm că aici sunt luate în calcul strict sumele primite de la autoritățile locale ca atare, nu și banii încasați indirect tot de la bugetul public, prin intermediul sponsorizării venite de la diverse companii municipale sau care au capital majoritar de stat – ceea ce, în ultimă instanță, tot finanțare bugetară este, dar sub o formă mascată.

Gaz Metan: Primăria a dat o picătură, Transgaz și Romgaz au umplut conturile

Gaz Metan nu a încasat de la primăria locală prea mulți bani, dar mai are o sursă de finanțare masivă care are legătură cu statul: cele două mari companii naționale cu sediul la Mediaș, Transgaz și Romgaz. Însă banii proveniți strict de la autoritățile locale au fost puțini:

  • 0 lei în 2016;
  • 60.000 de lei în 2017;
  • 205.000 lei în 2018;
  • TOTAL: 265.000 de lei.

În intervalul măsurat, Gaz Metan Mediaș a promovat în Casa Pariurilor Liga 1 (2016), apoi a terminat pe locul 8 (2017) și pe locul 10 (2018). Nu a jucat în cupele europene și a avut, la partidele de „acasă”, asistență medie sub 2.000 de spectatori.

Sepsi Sf. Gheorghe: Mai puțin din România, mai mult din Ungaria

Sepsi Sfântu Gheorghe a primit puțini bani de la autoritățile locale în primii doi ani de Casa Pariurilor Liga 1:

  • 548.000 de lei în 2017;
  • 79.000 de lei în 2018;
  • TOTAL: 627.000 de lei.

Sepsi este, însă, finanțată masiv, pe diverse căi, de statul maghiar. În intervalul măsurat, Sepsi a terminat pe locul 9 (2017-2018) și, respectiv, locul 6 (2018-2019). Media de spectatori a oscilat între 2.000 și 3.000 la partidele pe teren propriu (disputate, însă, în bună parte, în alte orașe, precum Brașov și Ploiești).

FC Voluntari: Regii finanțării de la buget. Rezultatul: salvarea la baraj doi ani la rând

Campioana absolută a finanțării din bani publici este, fără îndoială, FC Voluntari, echipa primarului Florentin Pandele. Ambiția edilului de a avea o formație în prima ligă a pus orașul de lângă București pe harta fotbalului mare. Acest lucru s-a făcut, însă, cu un preț pe măsură. FC Voluntari a primit de la buget în 3 ani următoarele finanțări:

  • 9.435.000 de lei în 2016;
  • 15.922.000 de lei în 2017;
  • 10.800.000 de lei în 2018;
  • TOTAL: 36.157.000 de lei.

Cu toate acestea, echipa este an de an în subsolul clasamentului, salvându-se anevoie de la retrogradare.

În iarna lui 2020, pe 12 ianuarie, când s-au publicat informații despre banii încasați de FC Voluntari de la buget, pe contul de Facebook al clubului a apărut un comunicat în care, printre altele, se menționa că din suma respectivă s-ar fi finanțat și activitatea de la Clubul Sportiv Orășenesc Voluntari.

„(…) Precizăm că sumele de bani amintite cu insistență în relatările media nu au fost destinate echipei de fotbal din Liga 1. Subliniem, pentru corecta informare a publicului iubitor de sport, că din sumele menționate s-au plătit salariile antrenorilor din toate ramurile sportive ale CSO Voluntari, salariile antrenorilor Academiei de Fotbal Voluntari și ale angajaților care întrețin zi de zi bazele sportive și sălile de sport de pe raza orașului Voluntari.

Orașul Voluntari se poate mândri cu secții de baschet, volei, handbal, karate SKDUN, karate Gojo-Ryu, kick box, box, lupte, atletism, înot, badminton, hochei pe iarba,tenis de masă și dans sportiv. (…)

Reamintim că Academia de Fotbal Voluntari a fost clasată de curând, de către Federația Română de Fotbal, pe locul 4 în România. În cadrul Academiei se pregătesc 750 de copii, iar din banii amintiți susținem și activitatea tuturor grupelor de copii și juniori.

Totodată, trebuie precizat că la ramura sportivă fotbal avem 27 de echipe angrenate în competiții oficiale organizate de Federația Română de Fotbal, Asociația Municipală de Fotbal București, Asociația Județeană de Fotbal Ilfov și Liga Profesionistă de Fotbal, activitatea fiind finanțată în totalitate de către clubul nostru.

Orașul Voluntari beneficiază de cea mai mare Academie de Fotbal din România, care nu se putea dezvolta decât cu investiții responsabile. (…)

Deasemenea trebuie subliniat faptul că FC Voluntari este singurul club din Liga 1 care are echipe satelit atât în Liga a 3-a, cât și în Liga a 4-a. (…)

FC Voluntari s-a autofinanțat prin contribuțiile sponsorilor noștri și prin sumele cuvenite din drepturile TV, reușind totodată să câștige 2 trofee ale fotbalului românesc: Cupa și Supercupa României.

Pe această cale anunțăm că vom acționa în instanță pe oricine dezinformează și pune în lumina defavorabilă clubul nostru, aducând astfel grave prejudicii de imagine atât instituției sportive cât si angajaților acesteia (…)”, se menționa în comunicatul publicat de FC Voluntari SA, pe contul său de Facebook, pe 12 ianuarie 2020.

Cum se încearcă să se ascundă destinația reală a sumelor virate de la bugetul public

FC Voluntari pretinde că, din acești bani, s-ar plăti și salariile angajaților de la… alt club! În realitate, este exclusă posibilitatea ca din banii FC Voluntari SA să se fi plătit salariile angajaților de la Clubul Sportiv Orășenesc 2005 Voluntari. Acest lucru este ilegal și imposibil.
CSO Voluntari 2005 și FC Voluntari SA sunt două cluburi diferite, cu Certificate de Identitate Sportivă, Certificate de Identitate Fiscală și adrese separate, ale căror bugete nu pot fi comune. Sumele prezentate mai sus au fost, dealtfel, raportate chiar de FC Voluntari la rubrica „Subsidies, grants and other money from the government of the territory of the licensee” („Subvenții, granturi și alte sume de bani din partea autorităților teritoriului licențiatului”).

CSO Voluntari are buget separat și nu este societate pe acțiuni, așa cum funcționează juridic Fotbal Club Voluntari. În 2018, CSO Voluntari a avut buget de 1.393.501,08 lei, în timp ce FC Voluntari SA a încasat de la autoritățile locale 10.800.000 de lei, potrivit chiar propriilor documente oficiale.

În 2017, de la bugetul orașului Voluntari s-au alocat cu destinația „SPORT”, în total, 16,4 milioane de lei, din care la FC Voluntari SA au ajuns 15,992 milioane.

În 2016, orașul Voluntari a cheltuit pentru „SPORT” suma totală de 10,76 milioane de lei, din care la FC Voluntari SA au intrat 9,435 milioane.

Autoritățile publice din Voluntari și-au modificat vara trecută tipul raportărilor publice făcute la Ministerul Finanțelor și bilanțurile depuse până atunci, într-o încercare de a ascunde dimensiunea reală a sumelor virate de la bugetul public cu destinația „SPORT”.

Bani cu nemiluita pentru… 200 de spectatori

În intervalul măsurat de FANATIK, FC Voluntari a ocupat locurile 12 în 2016, 9 în 2017 și 12 în 2018. A scăpat de două ori de la retrogradarea în Liga 2 după barajul cu o formație din eșalonul secund. În 2017, a reușit să câștige, însă, două trofee, Cupa României și Supercupa României.

Deși avea acest drept sportiv, clubul nu și-a depus dosarul pentru a participa în preliminariile Europa League.
În momentul său de maxim impact la public, gruparea finanțată de primarul Pandele a avut, în medie, 1.300 de spectatori acasă (sezonul regular 2015-2016). În general, însă, audiența a oscilat între 200 și 700 de spectatori pe meci.

Concordia Chiajna: Locul 2 la bani, locul 1 la… contraperformanțe!

Pe locul 2 în topul finanțării bugetare – dar pe locul 1 în cel al ineficienței cu care sunt cheltuiți banii publici! – se situează, indiscutabil, Concordia Chiajna. Formația din comuna ilfoveană, retrogradată în vara trecută, a primit, în fiecare an, aceeași sumă de la Consiliul Local Chiajna:

  • 8.000.000 de lei în 2016;
  • 8.000.000 de lei în 2017;
  • 8.000.000 de lei în 2018;
  • TOTAL: 24.000.000 de lei.

Cu toate acestea, formația a retrogradat în 2019, după ce în anii precedenți s-a salvat cu mare greutate – uneori chiar folosind practici ilegale, cum ar fi legitimarea unor fotbaliști extracomunitari fără permis de muncă.

La fel ca și colegii săi de la FC Voluntari, nici președintele CS Concordia Chiajna, Cristian Tănase, n-a recunoscut aceste sume, afirmând astă-vară, într-un dialog cu reporterul, că ar fi vorba de o confuzie, în acești bani intrând și sumele alocate… religiei și culturii! Curat murdar, coane Fănică!

Cifrele de mai sus sunt raportate chiar de CS Concordia Chiajna la FRF ca reprezentând subvenții ale autorităților publice!

În total, Orașul Chiajna a direcționat către „SPORT” 10 milioane de lei în 2016, 9,7 milioane în 2017 și 9,2 milioane în 2018. În aceste sume sunt incluse subvenția către echipa de fotbal (o parte covârșitoare din total), dar și cheltuieli cu alte activități privind sportul din comună.

Poli Iași: 2016-2017, huzureală în mediocritate. În 2018, s-a strâns punga

A treia echipă, ca finanțare bugetară, este Poli Iași, care în 2016 și 2017 s-a bătut cu Concordia pentru locul 2 la acest capitol.

Autoritățile locale au pompat în conturile echipei din Dealul Copoului următoarele sume:

  • 6.900.000 de lei în 2016;
  • 7.924.000 de lei în 2017;
  • 135.000 de lei în 2018;
  • TOTAL: 1.959.000 de lei.

În 2016, Poli Iași a terminat campionatul pe locul 7, în 2017 – pe locul 7, în 2018 – pe locul 6. Audiența a fost, în medie, de peste 2.000 de oameni, cu un vârf de aproximativ 4.000 când Iași a jucat în play-off (2018).

Dunărea Călărași: Are balta pește!

Promovată în 2018 doar ca să retrogradeze un an mai târziu, Dunărea Călărași a beneficiat, de asemenea, de o sumă uriașă de la Primărie și Consiliul Județean: 6.411.000 de lei.

Nici în acest caz banii n-au fost folosiți cu pricepere, iar echipa joacă acum, din nou, în Liga 2, deoarece a retrogradat după un singur sezon în primul eșalon. Dunărea Călărași a avut o medie de circa 3.800 de spectatori pe meci acasă în sezonul regulat 2018-2019 și de aproximativ 1.600 de spectatori în play-out.

FC Botoșani: 3,3 milioane de lei de la bugetul local!

Surprinzător, pe această listă a întreținuților din bani publici sunt mult-lăudații moldoveni de la FC Botoșani. Patronul Valeriu Iftime a fost foarte discret pe acest subiect. Fără să-l nege vreodată, Iftime l-a confirmat punctual doar când a fost întrebat, fără să intre în amănunte.

Chiar dacă nu e vorba de sume mari, totuși ele nu pot fi considerate neglijabile. FC Botoșani a primit, de la autoritățile locale, în 3 ani, următoarele sume:

  • 1.274.000 de lei în 2016;
  • 1.208.000 de lei în 2017;
  • 860.000 de lei în 2018;
  • TOTAL: 3.342.000 de lei.

În acest interval de 3 ani, FC Botoșani a avut următoarele clasări în Liga 1:

  • pe locul 9 și a avut o asistență medie acasă de circa 3.000 de spectatori în 2016;
  • pe locul 10 și a avut o asistență medie acasă de sub 3.000 de spectatori în 2017;
  • pe locul 8 și a avut o asistență medie acasă de peste 3.000 de spectatori în 2018.

Hermannstadt: Treabă nemțească și nu prea…

O altă echipă care e conectată la conducta banului public este Hermannstadt Sibiu. Începutul a fost „promițător”… În ultimele 6 luni din 2018 (primul sezon petrecut în Casa Pariurilor Liga 1 a fost 2018-2019), clubul primise deja 2.021.000 de lei.

De acești bani, Hermannstadt a terminat campionatul pe locul 12, salvându-se de la retrogradare la baraj. A jucat foarte puține meciuri pe teren propriu (abia în returul din 2019), din cauză că stadionul se afla în renovare. Echipa a făcut, în cea mai mare parte a timpului, naveta între arenele din Târgu Mureș, Pitești și Cluj.

  • 36.157.000 de lei a încasat de la buget, în perioada 2016-2018, echipa FC Voluntari SA
  • 15,992 milioane de lei a primit de la buget FC Voluntari în 2017, an în care echipa a terminat pe locul 9 în campionat și a cucerit două trofee, Cupa României și Supercupa României
  • 24 de milioane de lei a primit CS Concordia Chiajna de la Primărie în intervalul 2016-2018
ADVERTISEMENT