Mihai Stoica a anunțat că FCSB nu va mai juca în Ghencea în următoarea perioadă, din cauza stării gazonului, iar gruparea „roș-albastră” a solicitat să evolueze pe „Arcul de Triumf” până când Arena Națională va fi din nou disponibilă. Pe acest stadion evoluează de mai mult timp și Dinamo, iar administratorul arenei, Radu Popa, a descris în detaliu pentru FANATIK situația de la „Arc”.
Radu Popa a confirmat că FCSB a solicitat să joace meciul cu Farul de pe 3 august pe această arenă, iar acesta a clarificat și în ce stare se află momentan gazonul. Apoi, administratorul arenei „Arcul de Triumf” a descris procesul de întreținere al suprafeței de joc și a vorbit despre situația financiară a stadionului. Ce mesaj a transmis acesta autorităților.
Domnule director, FCSB a solicitat să joace pe Stadionul „Arcul de Triumf” partida cu Farul, programată pentru 3 august. Poate stadionul să găzduiască în continuare meciurile lui Dinamo și ale FCSB?
– Am primit solicitarea FCSB și o analizăm cu toată deschiderea, așa cum am procedat întotdeauna față de toate cluburile, federațiile și structurile sportive care ne-au solicitat sprijinul. Stadionul ‘Arcul de Triumf’ este un obiectiv de interes național. Din punctul meu de vedere, această calificare nu trebuie să rămână doar într-o hotărâre de Guvern. Ea trebuie să se vadă în utilitatea concretă a stadionului, în numărul sportivilor care îl folosesc, în competițiile găzduite și în serviciul adus publicului.
Am demonstrat că, atunci când există voință, capacitate managerială și o echipă dedicată, pe acest stadion poate avea loc toată lumea. Rugby, fotbal, competiții naționale și internaționale, cluburi, federații, sportivi de performanță și public. Dar trebuie să spunem foarte clar: disponibilitatea noastră administrativă nu poate anula limitele biologice ale unui gazon și nici limitele financiare ale unei instituții.
În ce stare se află în prezent gazonul?
– Nu voi spune că gazonul se află într-o stare perfectă, pentru că ar însemna să nu respect realitatea. Suprafața de joc resimte numărul mare de meciuri, condițiile meteorologice și ferestrele foarte scurte de refacere. După fiecare partidă se intervine imediat: aerare, fertilizare, însămânțare, înlocuirea zonelor afectate, tratamente fitosanitare, irigare controlată și toate celelalte operațiuni tehnice necesare. Echipa noastră face eforturi uriașe pentru ca terenul să rămână în parametrii necesari omologării.
Până acum am reușit. Dar un gazon nu se repară prin declarații și nici exclusiv prin devotamentul angajaților. Are nevoie de timp, tehnologie, materiale, specialiști și finanțare predictibilă. Noi nu ascundem situația, dar nici nu acceptăm să se creeze impresia că terenul a ajuns astfel din neglijență. Dimpotrivă, este efectul unei utilizări intense, cumulate cu resurse mult sub necesarul real
Poate suporta gazonul două echipe, Dinamo și FCSB?
– Tehnic, răspunsul nu poate fi unul absolut. Depinde de distanța dintre meciuri, de condițiile meteorologice, de durata utilizării, de antrenamentele oficiale, de gradul de afectare după fiecare partidă și de posibilitatea de a executa intervențiile necesare. Nu este responsabil să spui simplu: ‘Da, poate suporta orice’. Dar nici nu este corect să închizi stadionul și să refuzi sportul, mai ales într-o perioadă în care Arena Națională este indisponibilă, iar alte suprafețe ridică probleme.
Vom lua fiecare decizie pe baza evaluării tehnice a gazonului. Nu vom pune în pericol siguranța sportivilor și nici omologarea stadionului. În același timp, vom face tot ceea ce depinde de noi pentru ca atât Dinamo, cât și FCSB sau orice altă structură sportivă să poată găsi aici o soluție. ‘Arcul de Triumf’ nu este stadionul unui club. Este un stadion de interes național și trebuie să rămână deschis sportului românesc, în limitele tehnice și legale”.
De ce este atât de dificil să întrețineți suprafața de joc?
– Pentru că există o disproporție evidentă între ceea ce ni se cere să facem și resursele care ne sunt puse la dispoziție. Bugetul total al Complexului Sportiv Național ‘Arcul de Triumf’ pentru anul 2026 este de aproximativ 4,19 milioane de lei. Din această sumă, aproape 3 milioane reprezintă cheltuieli de personal, iar pentru bunuri și servicii avem aproximativ 1,2 milioane de lei. Din acești 1,2 milioane de lei trebuie să asigurăm funcționarea întregului complex: energie electrică, gaze, apă, pază, servicii pentru situații de urgență, reparații, materiale, igienizare, mentenanța instalațiilor și a infrastructurii, hotelul, terenurile, spațiile de antrenament, bazinul de recuperare și, evident, gazonul stadionului.
Ca termen de comparație, din datele publice rezultă că numai întreținerea gazonului Arenei Naționale a costat în anul 2025 aproximativ 7,85 milioane de lei. Repet: numai gazonul. Această sumă este aproape dublă față de întregul buget anual al instituției noastre și de peste șase ori mai mare decât bugetul nostru pentru toate bunurile și serviciile. Nu fac această comparație pentru a critica Arena Națională și nici pentru a spune că acele cheltuieli nu sunt necesare. Dimpotrivă, un stadion important costă. Tocmai aceasta este concluzia: infrastructura sportivă de nivel înalt nu se poate administra fără bani. Nu cerem să se reducă bugetele altor stadioane. Cerem ca și ‘Arcul de Triumf’ să fie finanțat în raport cu activitatea sa, cu obligațiile pe care le are și cu interesul public pe care îl deservește.
Autoritățile spun că nu există suficienți bani.
– Explicația ‘nu sunt bani’ nu poate reprezenta la nesfârșit o politică publică și nici o strategie administrativă. Un administrator poate economisi, poate negocia, poate prioritiza, poate atrage venituri și poate găsi parteneriate. Noi le-am făcut și le facem pe toate. Dar administrația performantă nu înseamnă să ceri unei instituții să funcționeze permanent sub nivelul minim necesar și apoi să consideri că problema este rezolvată pentru că oamenii de acolo au reușit, încă o dată, să evite blocajul.
Există riscul unui paradox administrativ foarte periculos: pentru că am muncit, pentru că am găsit soluții și pentru că stadionul a rămas deschis, cineva poate ajunge la concluzia că instituția nu mai are nevoie de finanțare. Este exact invers. Activitatea intensă demonstrează necesitatea finanțării. Fiecare meci înseamnă uzură, consumuri, personal, pază, servicii obligatorii, curățenie, refacerea gazonului și funcționarea instalațiilor. Cu cât stadionul deservește mai mult interesul public, cu atât necesarul său de finanțare este mai mare, nu mai mic. Nu putem transforma performanța administrativă într-un argument pentru subfinanțare.
Stadionul produce suficienți bani pentru a se autofinanța?
– Trebuie făcută o distincție fundamentală între o societate comercială și o instituție publică sportivă. Complexul nostru nu este construit pentru maximizarea profitului comercial. O mare parte dintre tarife sunt aprobate sau reglementate, iar serviciile acordate sportivilor și structurilor sportive sunt oferite în condiții care urmăresc accesibilitatea și sprijinirea sportului de performanță. Nu putem avea tarife subvenționate, stabilite în considerarea interesului public, iar apoi să fim evaluați ca și cum am administra un centru comercial sau o companie privată.
Pentru mine, cel mai important profit al unei instituții publice este gradul de mulțumire al cetățeanului. Este numărul sportivilor care au putut să se antreneze, al competițiilor care s-au putut desfășura, al suporterilor care au intrat pe stadion și al cluburilor care nu au fost obligate să plece din București. Acesta este randamentul social al unei infrastructuri publice. Sigur că trebuie să creștem veniturile proprii și o facem. Dar veniturile proprii trebuie să completeze finanțarea publică, nu să reprezinte un pretext pentru retragerea acesteia.
Aveți nevoie de sponsori sau parteneri privați?
– Suntem deschiși oricărui parteneriat legal, transparent și compatibil cu statutul unei instituții publice. Mediul privat poate sprijini infrastructura sportivă prin sponsorizări, servicii, tehnologie, materiale sau proiecte comune. Cred că ‘Arcul de Triumf’ poate deveni un model de colaborare între sectorul public, federații, cluburi și companii responsabile. Dar trebuie să spun clar: sponsorizarea nu poate înlocui obligația autorității publice de a finanța bunul pe care îl are în proprietate și instituția pe care a înființat-o. Sponsorii pot construi împreună cu noi performanță. Nu trebuie chemați să acopere absența statului.
Ce mesaj aveți pentru Agenția Națională pentru Sport și pentru autoritățile centrale?
– Mesajul meu nu este unul conflictual, ci unul de responsabilitate. Veniți să vedeți activitatea complexului, nu doar tabelele contabile. Vedeți câte cluburi, federații, sportivi și competiții au trecut pe aici. Vedeți ce înseamnă să menții în funcțiune un stadion, un hotel, terenuri de antrenament, spații de recuperare și instalații complexe, în condițiile actualului buget. Apoi să stabilim împreună un standard realist de finanțare. Nu cerem privilegii și nu cerem bani fără justificare. Cerem un buget fundamentat pe necesități tehnice, pe obligații legale, pe consumuri și pe activitatea efectivă. Când un stadion de interes național ajunge să preia meciuri pentru că alte arene sunt închise sau nu pot oferi condițiile necesare, el nu trebuie felicitat doar verbal. Trebuie susținut financiar. Altfel, la un moment dat, munca, devotamentul și improvizația administrativă nu vor mai putea compensa lipsa resurselor.
Veți accepta meciul FCSB–Farul din 3 august?
– Ne dorim să oferim această posibilitate și facem toate eforturile în acest sens. Decizia finală trebuie însă să țină cont de evaluarea tehnică a suprafeței de joc și de capacitatea reală de refacere după partida găzduită aseară. Nu voi promite public ceva înaintea unei concluzii tehnice, pentru că responsabilitatea față de sportivi și față de stadion este mai importantă decât un titlu de presă.
Pot însă să garantez un lucru: echipa Complexului Sportiv Național ‘Arcul de Triumf’ va face tot ceea ce este posibil, legal și tehnic pentru ca stadionul să rămână la dispoziția sportului românesc. Noi am demonstrat că se poate. Acum este momentul ca și autoritățile să demonstreze că înțeleg faptul că performanța administrativă trebuie susținută, nu exploatată până la epuizare. Un stadion de interes național nu se întreține prin admirație, ci prin finanțare, responsabilitate și respect față de oamenii care îl folosesc.