Life

Tradiții și obiceiuri de 1 decembrie. Ce se face de Ziua Naționala a României

30.11.2020 | 22:00
Traditii si obiceiuri de 1 decembrie Ce se face de Ziua Nationala a Romaniei
Tradiții și obiceiuri de Ziua Naționala a României. Sursa foto: Pinterest
ADVERTISEMENT

Marți, pe 1 decembrie, sărbătorim 102 ani de la Marea Unire, când Adunarea Națională a Românilor, convocată la Alba Iulia, decreta unirea Transilvaniei cu România, fiind alipite regatului român și Banatul, Crișana și Maramureș.

Marea Unire de la 1 decembrie 1918 marchează cel mai important moment din istoria României, iar Ziua Națională este sărbătorită de toți românii de pretutindeni.

ADVERTISEMENT

Ziua Națională reprezintă un moment de mândrie pentru români, dar și o sărbătoare marcată de diverse tradiții și obiceiuri, prin care românii își celebrează țara.

Tradiții și obiceiuri de Ziua Națională a României

Ziua Națională a României nu a fost dintotdeauna pe data de 1 decembrie. Țara noastră a avut, de-a lungul istoriei, trei zile naționale. Între anii 1866-1947, Ziua României se sărbătorea pe 10 mai. Începând cu 1948 și până la căderea comunismului, ziua de 23 august a fost sărbătoarea de stat, iar, din 1990 și până în prezent, românii își celebrează țara natală în prima zi a iernii.

ADVERTISEMENT

,,Ziua de 1 decembrie este o poveste mai veche, chiar dacă, pentru noi, de puţină vreme, de doar 23 de ani, reprezintă Ziua Naţională. De aproape 100 de ani, a fost o festivitate care, în fiecare an, a însemnat foarte mult pentru România Mare de după 1918, deşi Ziua Naţională era cu totul alta. Era sărbătorită în luna mai şi dedicată regelui.”, declarat istoricul Adrian Majuru.

Anual, cu ocazia Zilei Naționale, în cele mai mari orașe ale țării au loc evenimente și manifestații publice gratuite, la care pot avea acces cei patrioți. Alba Iulia este centrul principal de atracție pentru locuitorii din toată țară, dar și pentru turiști din afara granițelor românești. Bulevardul 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia găzduiește în fiecare an o spectaculoasă paradă militară.

ADVERTISEMENT
parada 1 decembrie
Tradiții și obiceiuri de Ziua Naționala a României. Sursa foto: Pinterest

Ziua Națională este și o sărbătoare culinară, cu produse tradiționale din belșug, iar românii se adună la un pahar cu vin, țuică fiartă, mici și fasole cu ciolan. De 1 decembrie, copiii îmbracă portul popular și celebrează Ziua Națională prin serbări la școlile și grădinițele din țară și concerte de muzică populară, cântându-se imnul național. Drapelul naţional este arborat în toate instituţiile de stat din ţară, dar și în casele românilor patrioți.

De asemenea, preoţii şi prea Sfinţii Bisericii în îndeamnă pe români să celebreze această zi specială prin rugăciune. În catedrale, bisericile patriarhale şi mănăstireşti sau în paraclisele şcolilor de teologie ortodoxă este oficializată slujba specifică” Te Deum”, prin care sunt pomeniți eroii neamului românesc care au luptat pentru Marea Unire de la 1918.

ADVERTISEMENT

Ziua Naţională este marcată de patriotism, fiind organizate parade militare, ceremonii de depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumentele eroilor, concerte, muzică populară în aer liber și dansuri tradiționale, la care participă și românii de pretutindeni. Se practică trasul cu pușca sau defilarea soldaților pe cai albi. Autorităţile vor oferi cetăţenilor care iau parte la parade diverse mâncăruri româneşti autentice, precum fasole cu ciolan ori costiţă, cu palincă, sarmale, ţuică fiartă şi vin.

fasole
Tradiții și obiceiuri de Ziua Naționala a României. Sursa foto: Pinterest

“Patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut ci, mai ales, iubirea trecutului, fără de care nu există iubire de ţară.”, spunea marele poet Mihai Eminescu.

Militarii români aflaţi în misiune în teatrele de operaţiuni organizează anual manifestări specifice dedicate Zilei Naţionale a României. Drapelul naţional este arborat la bordul navelor maritime şi fluviale militare se va ridica Marele Pavoaz.

 

Prima zi națională de 1 decembrie, ale cărei festivități centrale s-au desfășurat în 1990 la Alba Iulia, a fost marcată de polarizare politică și rivalitate între partide, discursul lui Corneliu Coposu, liderul de atunci a obiectivei anticomuniste a fost întrerupt în repetate rânduri de huiduieli. Petre Roman, prim-ministrul de atunci, s-a arătat foarte încântat de întreruperea discursului liderului opoziției, lucru care l-a determinat pe președintele Ion Iliescu să-i dea un semn cu mâna pentru a înceta, gest filmat și foarte mediatizat.

ADVERTISEMENT