Life

Tradiții și obiceiuri de 1 Martie. Legenda Mărțișorului și semnificația firului împletit alb-roșu

28.02.2021 | 13:31
Traditii si obiceiuri de 1 Martie Legenda Martisorului si semnificatia firului impletit albrosu
ADVERTISEMENT

Tradiții și obiceiuri de 1 Martie. Legendele mărțișorului sunt cunoscute la nivelul întregii țări, iar sărbătoarea este una dintre cele mai așteptate, reprezentând și finalul anotimpului rece. Semnificația firului împletit alb și roșu diferă de la zonă la zonă.

Începutul primăverii este marcat de Mărțișorul, o tradiție care datează de câteva sute de ani și este prezentă în toate zonele din România. Două cunoscute legende vorbesc și ele despre lupta dintre iarnă și primăvară.

ADVERTISEMENT

Astfel, la origini, sărbătoarea marchează revenirea la viață a naturii. În timp, Mărțișorul a primit conotații legate de optimism, credință, noroc sau dragoste.

Legenda Mărțișorului și semnificația firului împletit alb-roșu

Cele mai cunoscute legende ale Mărțișorului sunt legate de trecerea dintre cele două anotimpuri, iarna și primăvara. Mărțișorul fiind simbolul celui de al doilea, al revenirii la viață.

ADVERTISEMENT

Prima legedă spune că Soarele a fost răpit de un zmeu, timp de trei anotimpuri. Un curajos bărbat s-a luptat pentru eliberarea astrului și a reușit să-l aducă pe cer, pentru ca oamenii să se bucure de razele acestuia. Viteazul a fost rănit în lupta cu zmeul, iar sângele acestuia a căzut pe zăpadă. În acel loc au răsărit ghioceii, devenind și ei vestitorii primăverii.

A doua legendă vorbește despre lupta dintre cele două anotimpuri. Primăvara se plimba printr-o poiană și a observat un ghiocel răsărit în zăpadă. A vrut să-l ajute să crească și a îndepărtat neaua din jurul acestuia, stârnind mânia Iernii.  Aceasta a trimis un ger îngrozitor, iar micul ghiocel a înghețat. Primăvara a vrut să-l încălzească cu propriile mâini, dar s-a rănit la un deget, iar sângele cald a curs peste mica floare, readucând-o la viață. Astfel, Primăvara a ieșit învingătoare în lupta cu anotimpul geros.

ADVERTISEMENT

Semnificația celor două fire împletite își are și ea originea în lupta contrastelor dintre iarnă și primăvară, noapte și zi, viaţă și moarte, boală și sănătate, pasiune și puritate. În semnificația sa populară, albul este reprezentat de puterea și înțelepciunea masculină, longevitate sau claritatea apelor. Roșul sugerează spiritul feminin, sângele, soarele, viaţa și fertilitatea. Împletirea acestor două fire îmbină armonios aceste elemente.

Tradiții și obiceiuri de 1 Martie

Tradițiile și obiceiurile de 1 martie sunt diferite de la zonă la zonă. Din cele mai vechi timpuri, ele erau considerate amulete aducătoare de sănătate, prosteritate, frumusețe sau fertilitate.

ADVERTISEMENT

În zone din Ardeal, tradiția spune că mărțișoarele alungă siritele rele. Ele sunt agățate la uși, ferestre și chiar în coarnele animalelor. În Dobogea, mărțișoarele sunt purtate până la cororilor, iar atunci sunt aruncate în aer. Oamenii spun că în acest fel for primi fericire „înaripată”.

În zonele din Banat, fetele obișnuiesc să se spele cu zăpadă sau cu apă de ploaie, astfel vor fi iubite și se vor căsători. Un obicei asemănător există și în zona Oradei, dar se consideră că spălatul cu apă de ploaie aduce sănătate și frumusețe. În alte zone din țară, fetele vor purta mărțisoarele până la înflorirea pomilor. Ulterior le vor agăța între ramurile înflorite, punându-și o dorință.

Tot legat de ziua de 1 martie, mai este și  tradiţia „babelor”. Legenda spune că baba Dochia a urcat cu oile pe munte timp de nouă zile și nouă nopți, îmbrăcată cu nouă cojoace. Zilnic, încălzindu-se, femeia renunța la câte unul. La final a murit înghețată, din cauza unui ger năpraznic.

Oamenii își aleg o „babă” în zilele dintre 1 și 9 martie. Se spune că, în funcție de cum va fi vremea în ziua aleasă, așa vor fi și ei, fie supărați și urâți sau liniștiți și frumoși.

ADVERTISEMENT