Tradiții și obiceiuri de Crăciun 2020. Ce nu ai voie să faci în Ajun, ca să îţi meargă bine în 2021

Pandemie sau nu, Crăciunul trebuie sărbătorit cum se cuvine, așa că nu putem ignora toate tradițiile, obiceiurile și superstițiile din această perioadă, mai ales dacă ne dorim să avem parte de sănătate și belșug în noul an.

Începem încă din seara de Ajun, când bradul, crenguţele de vâsc, globurile roşii sau lumânările aprinse, principalele simboluri ale sărbătorii Nașterii Domnului, își fac loc în casele noastre pentru a le înfrumuseța și a ne aduce un strop de noroc.

Și tot atunci trebuie să includem în meniul nostru merele, fructe care aduc sănătate și prosperitate în fiecare zi a anului care vine. Este momentul în care uităm cu desăvârșire de împrumuturi, că doar nu vrem ca norocul să ne părăsească și pregătim bradul pentru venirea Moșului.

Tradiții, obiceiuri și superstiții de Crăciun

Pe 24 decembrie, în Ajun de Crăciun, toate pregătirile pe care le fac gospodinele de la sate au un scop magic: vor să stimuleze belşugul casei. Cel mai important dintre aceste obiceiuri ține de pregătirea „copturilor” (n.r. turtele, covrigii şi colacii ce se vor împărţi, ca daruri pentru colindători sau ca ofrandă pentru sufletele morților).

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Potrivit etnologilor, așa-numitele superstiții sunt, de fapt, reminiscenţe ale vechilor credinţe populare, care se înscriau în orizontul magic. Odată desprins de animalitate, omul a început să interpreteze lumea într-o cheie magică și era convins că aceasta îi influenţa mersul vieţii, destinul propriu zis.

Cu alte cuvinte, considera că îndeplinind un anumit act poate prevesti viitorul. Unele superstiţii au plecat de la anumite întâmplări, tradiţii sau experienţe care s-au generalizat, iar altele provin de la convingerile magice potrivit cărora îţi va merge bine dacă faci un lucru într-un anume fel. În schimb, dacă nu, vei avea parte de ghinion pe tot parcursul anului.

Totul despre Ajunul Crăciunului. De ce le aduce Moșul daruri copiilor cuminți

Se spune că Ajunul este sărbătoarea de sfârşit de an patronată de Moş (Moş Ajun), stăpânul timpului, cel care deține întreaga putere a anului viitor. Sub influenţa creştinismului, această zi și-a pierdut, însă, din importanță odată cu apariţia lui Moş Crăciun, care este identificat mai mult cu sărbătoarea religioasă.

Cei doi seamănă perfect, sunt buni şi mai ales darnici. Cutreieră lumea în lung și în lat pentru a le aduce copiilor cele mai frumoase cadouri. Asta numai și numai dacă au fost cuminți pe tot parcursul anului care se apropie cu pași repezi de final.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Moş Ajun dăruieşte nuci, pere, covrigi, colaci, plăcinte, prăjituri, bomboane şi tot felul de dulciuri, iar Moş Crăciun aduce haine, încălţăminte şi jucării. Tradiția spune, de asemenea, că Maica Domnului, fiind pe cale să nască, a cerut adăpost lui Moş Ajun.

Pentru că era sărac, acesta s-a văzut nevoit să o refuze, dar a îndrumat-o spre fratele său mai bogat, Moş Crăciun, stăpânul staulului în care s-a născut Iisus. Moş Ajun păzea noaptea vitele şi a mers de i-a spus lui Crăciun că Maria stă să nască.

Auzind acestea, Moş Crăciun și-a trimis soția să o moşească pe Maria. După naştere, el l-a aşezat pe Iisus sub un măr şi a început să culeagă fructe pe care le oferea de bucurie tuturor copiilor din jur. De aici vine şi obiceiul ca Moş Crăciun să aducă daruri pentru toți cei care au fost cuminți.