Moșii de vară, sărbătoarea numită și Sâmbăta Morților, are loc anual cu o zi înainte de Rusalii. În această zi credincioșii păstrează cu sfințenie câteva tradiții și obiceiuri, în special pentru pomenirea sufletelor celor plecați la Ceruri.
Sâmbăta aceasta, 6 iunie, este o zi dedicată exclusiv Moșilor de Vară, sărbătoare care are loc înainte de duminica Rusaliilor. Creștinii ortodocși păstrează de secole tradiții și obiceiuri pe care le urmează întocmai în această zi de mare sărbătoare, fiind o zi dedicată în special pomenirii morților.
Slujba de la Biserică este foarte importantă în această zi, credincioșii mergând cu merinde pentru a fi sfințite și ulterior împărțite pentru pomenirea sufletele celor plecați dintre noi. Produsele care se dau de pomană de Moșii de Vară trebuie să fie proaspete și servite în vase de lut pictate cu motive florale.
„Doamne lisuse Hristoase, Judecătorul meu Prea drept! Cunosc că păcatele mele sunt fără de număr. De aceea, Te rog în această zi, în care de Iosif și de Nicodim pus fiind în Mormânt, Te-ai pogorât în iad cu Sfântul și Îndumnezeitul Tău suflet și de acolo ai depărtat întunericul cu lumina Dumnezeirii Tale și ai adus bucurie nespus de mare strămoșilor noștri, căci i-ai mântuit de sclavia cea cumplită și i-ai suit în răi.
Îngroapă păcatele mele și cugetele mele cele rele și viclene, ca să piară din mintea mea și să nu se mai lupte cu sufletul meu. Luminează întunecatul iad al inimii mele, alungă întunericul păcatelor mele, și suie mintea mea la cer, ca să mă bucur de Fața Ta.
Așa, Doamne, primește umilita mea rugăciune ca o tămâie mirositoare, pentru rugăciunile iubitei Tale Maici, care Te-a văzut pe Cruce pironit între doi tâlhari, și de durerile Tale cumplite i s-a rănit inima; care împreună cu ucenicii și cu mironosițele Te-au pus în mormânt, care a treia zi Te-au văzut înviat din morți și la înălțarea Ta Te-a văzut suindu-Te de la pământ la cer, însoțit de Sfinții Tăi Îngeri.
Îndură-Te, Doamne, și de cei vii și de cei răposaȚi, pentru rugăciunile Sfinților Tăi, către care zic și eu, nevrednicul: O, fericiți servitori ai lui Dumnezeu! Nu încetați a va rugă Lui, ziua și noaptea pentru noi, nevrednicii, care pururea greșim cu atâtea nenumărate păcate! Mijlociți pentru noi Darul și ajutorul lui Dumnezeu, pe care nu știm a-l cere după cuviință.
Nu încetați a vă ruga, pentru ca prin rugăciunile voastre, păcătoșii să câștige iertare, săracii ajutorul, întristații mângâiere, bolnavii sănătate, cei slăbi la minte înțelepciune, cei tulburați liniște, cei asupriți ocrotire, și toți împreună Darul lui Dumnezeu, spre folosul cel sufletesc, în mărirea lui Dumnezeu Celui în Treime lăudat, Căruia i se cuvine cinste și închinăciune în veci. Amin”.