News

Tradiţii şi obiceiuri de naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Ce înseamnă Sânzienele sau Drăgaica

23.06.2019 | 13:16
Traditii si obiceiuri de nasterea Sfantului Ioan Botezatorul Ce inseamna Sanzienele sau Dragaica
Românii respectă o serie de tradiții de nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Sursa foto: doxologia.ro

Pe 24 iunie are loc o mare sărbătoare. Românii respectă o serie de tradiții și obiceiuri de nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cel care l-a botezat în râul Iordan pe Iisus Hristos. Tot în această zi, în cultura populară românească este și sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută și sub denumirea de Drăgaica.

Tradiții și obiceiuri de nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Ce puteri miraculoase au Sânzienele

Nașterea lui Ioan Botezătorul a avut loc cu șase luni înainte de cea a Mântuitorului Iisus Hristos, iar prima atestare documentară a acestei sărbători a avut loc în secolele IV-V, când s-a stabilit și data exactă a Crăciunului, adică Nașterea Fiului lui Dumnezeu. În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută sub denumirea de Sânziene.

După cum spuneam mai sus, pe 24 iunie românii respectă o serie de tradiții și obiceiuri care pot diferi de la o regiune la alta. În această zi nu se muncește, dar, atenție această interdicție nu este valabilă toată ziua. Bătrânii spun că nu e bine să muncim atunci când Soarele strălucește puternic pe cer, în timpul zilei. Cu alte cuvinte, munca este permisă până la răsărit și după ce acesta apune.

Sânzienele sunt făpturi mitice nocturne care aduc lucruri bune. Sursa foto: creștinortodox.ro.

Cununa de sânziene aruncată pe acoperiș le spune femeilor dacă se vor mărita sau nu

În ziua Sânzienelor au loc bâlciuri și iarmaroace, iar la balurile de la țară tinerii se întâlnesc cu scopul de a-și cunoaște sufletul pereche. În țară au loc tot felul de târguri de Sânziene în special în zona Munteniei și a Moldovei. Cele mai cunoscute astfel de târguri se deschid la Buzău, Focșani, Ipătești, Câmpulung Muscel, Broșteni și Giurgeni.

În noaptea dinaintea Sânzienelor fetele care vor să își viseze ursitul își pun flori de sânziene sub pernă. Se spune că ielele vin și le protejează pe tinerele necăsătorite ori le avertizează în legătură cu deciziile pe care vor să le ia în dragoste. Fetele aruncau o cunună de sânziene pe acoperișul casei, iar dacă florile rămâneau acolo, atunci ele se măritau în acel an. Dacă florile cad de pe acoperiș, anul nu e bun pentru măritiș.

În anumite zone rurale fetele se scaldă în dimineața de Sânziene în rouă pentru a avea noroc și sănătate. În alte locuri, în special prin Oltenia, de Sânziene se fac tot felul de descântece și deochiuri despre care se spune că vindecă sufletele femeilor greu încercate sau alungă blestemele. Sânzienele sunt adesea comparate cu ilele. Unii etnologi spun că nu există diferențe între iele și Sânziene, alții spun că ielele aduc numai lucruri rele, în timp ce Sânzienele sunt binevoitoare cu oamenii.