Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena. Ce este bine să faci pe 21 mai

Sfântul Mare Împărat Constantin și mama sa, Elena, sunt cunoscuți ca cei care au dat libertate creștinismului. Datorită celor doi sfinți duminica a devenit zi de odihnă în Imperiul Roman și totodată, au fost interzise jertfele sângeroase.

Sfinții Constantin și Elena apar în calendarul ortodox pomeniți împreună, în ziua de 21 mai, zi care este cinstită și de Biserica Catolică. Cei doi sfinți sunt cinstiți precum Apostolii și vin cu numeroase obiceiuri, tradiții și superstiții care fac referire la vară.

Sfinții Constantin și Elena. Obiceiuri și tradiții păstrate an de an pe 21 mai

Unul dintre cele mai vechi și mai importante obiceiuri legat de Sfinții Constantin și Elena este legat de agricultori, care în această zi de mare sărbătoare nu merg la câmp și nu lucrează în grădină pentru a evita pagubele aduse holdelor de către păsări.

Așadar, în ziua de 21 mai nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa și nu se plivesc ierburile. Mai mult decât atât, în unele zone ale țării noastre se spune că aceasta este ziua în care păsările își învață puii să zboare din cuib, zi numită și Constantinul Puilor.

Digi24.ro

GALERIE FOTO „Am 61 de ani, dar am corpul unui bărbat de 38”. Dave explică cum reușește să păcălească procesul de îmbătrânire

Podgorenii ține cu dinții de o regulă nescrisă care spune că în ziua de Constantin Graur nu se muncește în vie pentru că în felul acesta vor atrage graurii care vor distruge strugurii. Oamenii trebuie să țină sărbătoarea dacă vor să nu le fie mâncați puii din gospodărie de ulii.

În plus, câmpul are nevoie de odihnă în ziua de Sfinții Constantin și Elena ca recoltele să nu fie mâncate de păsări. Tot ce se seamănă după data de 21 mai nu se va prinde și se va usca imediat.

Legat tot de gospodărie este momentul în care păstorii decid cine va fi baci, unde vor fi ridicate stânele, dar și cine vor fi persoanele angajate să păzească pe timpul pășunatului. De asemenea, o altă tradiție care se respectă de Sfinții Constantin și Elena amintește că se măsoară și se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecărui cioban în parte.

Pentru a alunga duhurile rele și necurate femeile tămâie și stropesc cu agheasmă prin casă, iar pentru a se apăra de forțele malefice țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui pentru a fi feriți, în special atunci când sunt plecați la stână.

Digisport.ro

Sportiva din România devenită vedetă peste Ocean a publicat o imagine cu ea fără haine și americanii ”au explodat”

Ce trebuie să faci de Sfinții Constantin și Elena pentru a avea noroc

Se spune că în această zi nu este bine să renunți la o prietenie sau să iei decizia de a divorța. Potrivit tradiției, dacă ajungi să iei una dintre aceste hotărâri vei suferi o pierdere pe plan sentimental sau chiar financiar.

O altă tradiție, care se ține în unele regiuni ale României, spune că nu este indicat să arzi crengi de copaci pentru că în felul acesta îți arzi norocul pentru tot restul anului.

Pentru voie bună și liniște în familie, este bine să aduci în casă cel puțin trei bujori îmbobociți. Bujorul este simbolul zilei de Constantin și Elena și asigură armonia în locuință.

Totodată, pentru a avea bunăstare, unul din membrii familiei trebuie să meargă la slujba de la biserică, unde va duce trei bujori sau flori de lămâiță, precum și dulciuri făcute în casă și pâine.

Sfinții Constantin și Elena, importanți pentru creștinism

Împăratul Constantin cel Mare a luat decizii importante în favoarea creștinismului, cercetătorii din prezent fiind de părere că acestea au fost luate pentru în spatele său se afla mama sa, Elena, care avea „mâna de fier și credința tare”.

Sfânta Elena s-a bucurat mereu de o evlavie deosebită din partea creștinilor, numele ei putând fi tradus prin „făclie”, „torță” sau „strălucirea soarelui”. În cinstea ei s-au ridicat multe biserici și mănăstiri și s-au construit așezăminte teologice și sociale.

Numele ei este purtat de foarte multe persoane în ziua de azi, ea rămânând în istorie ca un simbol de puritate, de dragoste părintească, nădejde și credință autentică.

„Sfântul Constantin a venit pentru creștinii crunt prigoniți vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Datorită împăratului Constantin și a mamei sale, Elena, creștinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire. 

Această perioadă a fost numită de cercetători «Epoca de aur», în care oameni sfinți și minți luminate, cum ar fi Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul, au expus în operele lor doctrina și spiritul creștin autentic”, a spus purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica.