News

Tradiții și obiceiuri românești de Crăciun. Ce este bine să faci pe 25 decembrie

24.12.2020 | 14:41
Traditii si obiceiuri romanesti de Craciun Ce este bine sa faci pe 25 decembrie
Tradiții și obiceiuri românești de Crăciun. Ce este bine să faci pe 25 decembrie. Sursa foto: Inquam Photos / Ghita Porumb
ADVERTISEMENT

Crăciunul este magie, bucurie, veselie, într-un cuvânt Sărbătoare. Cu „S” mare! Tradițiile strămoșești, obiceiurile din bătrâni ne învață de mici copii ce este bine să facem în sfânta zi de 25 decembrie, ziua nașterii Mântuitorului nostru Isus Hristos.

An de an simțim în această zi specială că putem fi mai buni, că viața poate fi mai frumoasă, că speranțele nu ne sunt deșarte. Simțim că TRĂIM, oricât de potrivnică ne-a fost soarta uneori.

ADVERTISEMENT

Bunăoară în acest an 2020 marcat pe vecie de cea mai mare nenorocire mondială de după Al Doilea Război Mondial, pandemia de COVID-19, de fapt un Al Treilea Război Mondial, bucuria Crăciunului trece peste toate opreliștile impuse de frica de infectare cu coronavirusul SARS-CoV-2.

Tradiții și obiceiuri românești de Crăciun. Ce este bine să faci pe 25 decembrie

Tradiții și obiceiuri românești de Crăciun sunt nenumărate, în funcție de zona din țară în care au „urcat” spre noi din vechimea secolelor de istorie mioritică.

ADVERTISEMENT

Un obicei specific general, obișnuit în toată România, este binecuvântarea casei de către aleșii Domnului printre noi, preoții. Este „o tradiție de adânc folos duhovnicesc, atât pentru slujitorii Bisericii, cât și pentru credincioșii ei, atât pentru cei de la oraș, cât și pentru cei de la sate”, conform crestinortodox.ro.

„Intrând «omul lui Dumnezeu» în casă, odată cu el intră și Cel pe care-L vestește, moment când timpul parcă stă pe loc, iar cerurile se deschid pentru a privi Cel Preaînalt în casă și în sufletele celor care au deschis ușa «trimisului lui Dumnezeu», care este preotul” – creștinortodox.ro

Alt obicei de Crăciun care atrage binele anul ce vine este spălatul pe față dis de dimineață cu apă „curgătoare” în care este aruncată un ban de argint. Spune tradiția că astfel vom fi feriți de orice boală, vom fi „curați ca argintul”.

ADVERTISEMENT

La sate, gospodarii obișnuiesc să ungă de Crăciun pragurile caselor și grajdurilor cu usturoi. Tradiția spune că acest obicei îndepărtează duhurile rele tot anul care urmează.

În noaptea de Crăciun, creștinii lasă o lumânare aprinsă în casă, la icoana Mântuitorului Isus Hristos. Conform tradiției, acest obicei aduce norocul, deoarece Domnul va vedea lumina și va știi pe unde să intre în casa noastră.

ADVERTISEMENT

Una dintre cele mai cunoscute tradiții de Crăciun este obiceiul fetelor nemăritate de a-și pune sub pernă în seara de Crăciun săpunul și pieptenul pentru a-și visa ursitul.

Tradiția „interzice” orice curățenie în ziua de Crăciun! Nici să aruncați gunoiul nu este bine, pentru că astfel vă „alungați” norocul.

Este bine știut că începând din Ajunul Crăciunului până la Bobotează (6 ianuarie) nu trebuie sub nicio formă să vă certați, altfel veți fi într-o continuă ceartă tot anul care vine.

„De la Crăciun încolo până după trecerea sărbătorilor, vreme de două săptămâni, fiecare este dator să se înțeleagă și să trăiască bine cu cei din preajma să. Cine caută sfadă, va fi ocărât din această pricina în toată curgerea anului. Cel ce va lovi cu pumnul sau cu palmă, va face atâtea buboaie câți pumni a dat, și atâtea răni câte  palme a dat” – creștinortdodox.ro

Pe lângă coronițele de brad agățate deasupra ușii, nu uitați în niciun caz vâscul! Se spune despre vâsc că este o plantă tămăduitoare, care simbolizează armonia și pacea. Iar tradiționalul sărutul de sub vâsc face mai frumoasă, mai trainică și mai puternică iubirea în orice cuplu.

Colindele, împodobirea bradului și venirea lui Moș Crăciun, „inima” Crăciunului, au depășit demult „statutul” de tradiții, de aceea n-am mai amintit de ele, se pot scrie mii de pagini de net… Aceste „obiceiuri” sunt părți componente intrinseci din sufletul nostru, din ființa noastră. Nu putem exista fără ele, oricâți viruși, corona sau nu, împrăștie pe Pământ monștrii cu chip uman pe lângă care Grinch este mic copil…

  • „Ne-au rămas până azi ceremoniale sau activități festive care se practicau cu multă intensitate în prima jumătate a secolului al XX-lea și în secolele anterioare” – Sabina Ispas, cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor din București
  • „Este vorba despre desfăşurările dramatice în care intră colindatul, umblatul cu steaua, mersul cu Irozii şi cu Viflaemul, care sunt atestate în secolul al IX-lea în Bizanţ, şi care pot fi regăsite şi astăzi în România” – Sabina Ispas, cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor din București
  • „Aşadar, avem de-a face cu o vechime de 1.000 de ani, certificată, ceea ce ne dă de înţeles că avem una dintre cele mai bogate şi complexe sărbători” – Sabina Ispas, cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor din București
  • „Aceste sărbători ale Crăciunului ţin din Ajunul Crăciunului, din seara zilei de 24 decembrie, până de Sfântul Ion. Acum se poate spune cu certitudine că nu au existat diferenţe esenţiale în felul în care a fost implicată comunitatea în sărbătorirea Crăciunului şi în punctarea momentelor rituale importante în zona urbană şi rurală” – Sabina Ispas, cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor din București
  • 1866 este anul în care a fost împodobit primul brad de Crăciun pe teritoriul românesc actual : s-a întâmplat la curtea regelui Carol I, dată cu sosirea dinastiei Hohenzollern în Ţările Române
  • „Obiceiul a fost preluat imediat de boierimea bucureşteană a vremii, astfel că, începând din acel an, bradul împodobit a devenit unul dintre cele mai importante simboluri ale Crăciunului și în casele româneşti” – Cercul de Istorie Contemporană Românească
ADVERTISEMENT