News

Tradiții și superstiții de Paște. Nu e deloc o idee bună să faci aceste lucruri în Vinerea Mare

26.04.2019 | 10:54
Traditii si obiceiuri de Paste

Românii se pregătesc pentru venirea Paștelui, când vor urma tradiții și obiceiuri vechi de mii de ani. Pe masa tuturor vor fi ouă roșii, pasca și drobul de miel, însă tradițiile și obiceiurile diferă de la regiune, la regiune.

Tradiții și obiceiuri foarte vechi ținute de Paste

În Ţara Moţilor, de exemplu, în noaptea de Paşti se ia toaca de la biserică și se duce în cimitir, unde este păzită de feciori. Iar dacă nu au păzit-o bine, şi a fost furată, sunt pedepsiţi că a doua zi să dea un ospăţ, adică mâncăruri şi băuturi din care se înfrupta atât “hoţii”, cât şi “păgubaşii”. Dacă aceia care au încercat să fure toaca nu au reuşit, atunci ei vor fi cei care vor plăti ospăţul.

În zona Transilvaniei se pratică „stropit-ul”. Băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, „ca să nu se veştejească”. „Stropitul” este păstrat şi azi şi reprezintă un bun prilej pentru o reîntâlnire cu prietenii, şi, în fond, de distracţie.

Traditii si obiceiuri de Paste
Traditii si obiceiuri de Paste: incondeierea oualor

În zona Brașovului, tinerii încă se mai întrec la aruncarea buzduganului

În Ţara Bârsei, în jurul Brașovului, se face o petrecere care adună întreaga comunitate – obiceiul Junii Brasovului. Grupurile de tineri, organizate asemeni cetelor de calusari sau de colindători, cu vătaf şi casier, strâng ouă de la tinerele fete, după care se merge către Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc întreceri sportive, cea mai cunoscută fiind aruncarea buzduganului.

În zona Câmpulung Moldovenesc, în zorii zilei de duminică, credincioşii ies în curtea bisericii, se aşază în formă de cerc, purtând lumânările aprinse în mână, în aşteptarea preotului care să sfinţească şi să binecuvânteze bucatele din coşul pascal.

În Maramureş, zona Lăpuşului, dimineaţa în prima zi de Paşti, copiii merg la prieteni şi la vecini să le anunţe Învierea Domnului. Gazda dăruieşte fiecărui urător un ou roşu. La plecare, copiii mulţumesc pentru dar şi urează gospodarilor “Sărbători fericite!”. La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru că în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului.

La Călărași, oamenii merg la biserică cu cocoși albi

La Călăraşi, la slujba de Înviere, credincioşii aduc în coşul pascal, pentru binecuvântare, ouă roşii, cozonoc şi cocoşi albi. Cocoşii sunt crescuţi anume pentru împlinirea acestei tradiţii. Ei vestesc miezul nopţii: datina din străbuni spune că, atunci când cocoşii cântă, Hristos a înviat! Cel mai norocos este gospodarul al cărui cocos canta primul. Este un semn că, în anul respectiv, în casa lui va fi belşug. După slujbă, cocoşii sunt dăruiţi oamenilor săraci

În Banat, la micul dejun din prima zi de Paşti, se practică tradiţia tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeşte o linguriţă de paşti (vin+pâine sfinţite). În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, ouă albe şi mâncăruri tradiţionale, după acestea se continua masa cu friptură de miel.

În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă se spala pe fată în zorii zilei de Paşti, ca să fie frumoase tot anul şi aşa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, aşa să alerge şi feciorii la ele. Flăcăii trebuie să se ducă cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, pentru a îşi arăta consimţământul la sentimentele lor, trebuie să le oferă un ou roşu.

În Moldova, în dimineaţa următoare după noaptea Învierii se pune un ouă roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi, copiii trebuie să-şi clătească fata cu apă şi să şi atingă obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogăţii. O altă tradiţie de pe malurile Prutului cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum.

Ce nu ai voie sub nicio formă să faci:

  • În ziua de Paşti nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul.
  • Nu este bine să dormi în prima zi de Paşte pentru că în restul anului vei fi somnoros şi vei avea ghinion
  • Femeile nu au voie să lucreze astăzi și nu umplu borș, ca nu cumva necuratul să se scalde în el.
  • În Vinerea Mare este interzis să coci pâine, cozonaci, ca nu cumva să ardă mâinile Maicii Domnului.
  • Nimeni nu coase în Vinerea seacă, ca să nu orbească
  • În Vinerea Mare nu se țese, nu se spală, pentru a nu o mânia pe Sfânta Vineri