Tradiții și superstiții în Joia și Vinerea Mare. 15 lucruri pe care nu trebuie să le faci sub nicio formă
Joia Mare şi Vinerea Mare sunt, poate, cele mai importante zile ale Săptămânii Patimilor şi sunt multe lucruri de care un creştin ortodox adevărat trebuie să ţină cont cu ocazia lor.
Joia Mare şi Vinerea Mare sunt două zile deosebit de importante din Săptămâna Patimilor, în care este păcat să faci unele lucruri.
Joia şi Vinerea Mare fac parte din săptămâna ce precede marea sărbătoare creștină a învierii Mântuitorului Iisus Hristos şi care este cunoscută și sub numele de Săptămâna Mare, Săptămâna Patimilor, Săptămâna Sfintelor Pătimiri sau Săptămâna Neagră, pentru că este perioada patimilor cărora le-a fost supus Iisus.
Tradiții și superstiții în Joia și Vinerea Mare. 15 lucruri pe care nu trebuie să le faci sub nicio formă
După Cina Cea de Taină, a urmat trădarea lui Iuda, rugăciunea din Grădina Ghetsimani, arestarea lui Hristos, judecata strâmbă a lui Pilat din Pont, drumul chinuitor al Crucii, răstignirea și înmormântarea Mântuitorului.
Aceste evenimente majore în credința creștină au generat de-a lungul timpului o mulțime de trediții și superstiții. Fiecare zi din Săptămâna Patimilor are semnificația sa.
LUNI este dedicată vieții lui Iosif, vândut de frații săi în Egipt pentru 30 de arginți, ca o prefață a vânzării lui Iisus de către Iuda. Tot luni se face pomenire de smochinul neroditor, blestemat de Hristos să se usuce tocmai pentru că nu dădea rod.
MARȚI avem pilda celor 10 fecioare, cinci înțelepte, care au intrat cu Mirele, Mântuitorul Iisus, „în cămara nunții și s-au bucurat de ospățul Mirelui, în timp ce celelalte cinci fecioare nu s-au putut bucura de întâlnirea cu Mirele pentru că au mers să-și cumpere untdelemn pentru candelele lor”. (părintele Teofil Paraian / crestinortodox.ro)
MIERCURI, ne învață același părinte Teofil Paraian, „pomenire s-a făcut și se face totdeauna despre o femeie cinstitoare a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pe care Sfânta noastră Biserică o prezintă ca pe o femeie păcătoasă care a uns cu mir pe Domnul”.
JOI, Sfânta și Marea Joi, „Dumnezeieștii Părinți ne-au predat să prăznuim patru lucruri: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de taină, adică predarea înfricoșătoarelor Taine, rugăciunea cea mai presus de fire din Ghetsimani și vânzarea Domnului”, conform părintelui Teofil Paraian.
VINERI, ziua cea mai grea, ziua răstignirii,„se prăznuiesc sfintele și mântuitoarele și înfricoșătoarele Patimi ale Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Vinerea Pătimirii ne aducem aminte de suferințele Lui pentru noi și pentru a noastră mântuire, de scuiparile, de bătăile, de chinuirile de tot felul, de batjocurile, de răstignirea pe cruce și de moartea pe cruce a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care toate s-au făcut pentru noi și pentru a noastră mântuire.Se mai face încă pomenire și de mărturisirea mântuitoare făcută pe cruce de tâlharul recunoscător, care a fost răstignit împreună cu El”(părintele Teofil Paraian / crestinortodox.ro)
SÂMBĂTĂ prăznuim, conform părintelui Teofil Paraian, „îngroparea dumnezeiască și trupească a Mântuitorului nostru Iisus Hristos și pogorârea la iad, cu darul dumnezeiesc de a ridica din stricăciune pe cei din veac adormiți”.
DUMINICA PAȘTELUIsimbolizează biruința Mântuitorului Iisus Hristos asupra morții și promisiunea vieții veșnice. Părintele Teofil Paraian spune că „Rânduiala Bisericii noastre este că îndată după ce se spun cu cântare cuvintele în care facem prohodirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, la primul ceas al zilei, îndată după aceea se pomenește Învierea”.
În Joia Mare se înroșesc ouăle și nu avem voie să ne sărutăm sau să dormim!
Ca obiceiuri și tradiții, Joia Mare este ziua în care se roșesc ouăle, despre care se spune că nu se strică tot anul. Se ține post cu mâncare uscată, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc. Fetele, dar, din ce în ce în mai multe locuri și flăcăii, fac în timpul slujbei câte un nod pe o sfoară după fiecare evanghelie, apoi îşi pun sfoara sub pernă ca să-şi viseze alesul. În sudul ţării se păstrează obiceiul ca bunicile să spele picioarele copiilor din familie.
În Joia Mare se face ultima pomenire a morților din Postul Mare, iar tradiția spune că în noaptea dintre Miercurea Mare și Joia Mare, se deschid mormintele, iar sufletele morților se întorc la vechile lor locuințe, unde rămân până în sâmbăta dinainte de Rusalii. Obiceiul este, la sate, să li se lase câteva scaune afară pentru a se odihni pe ele și să se facă focuri mari în curte la care să se încălzească…
Superstiții şi tradiţi în Joia Mare
În Joia Mare este interzis să ne sărutăm (1), pentru că Iuda l-a sărutat pe Iisus chiar înainte să fie prins de romanii pe mâna cărora l-a dat.
Nici să dormim în timpul zilei nu e permis (2), altminteri ne vom da lenii pe parcursul întregului an!
Femeile nu au voie să spele rufe (3) pentru că pentru că la morți, în loc să ajungă pomană, se duce apă murdară de la spălat.
În Joia Mare nu se fac sub nicio formă parastase (4).
În Vinerea Mare adevărații credincioși țin post negru
Vinerea Mare, numită şi Vinerea Paştelui, Vinerea Seacă sau Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu pentru întreaga creştinătate, pentru că în această zi a fost răstignit şi a murit pe cruce Mântuitorul nostru Iisus Hristos, tocmai spre mântuirea întregii omeniri. Tradiția spune că este bine să ținem post negru în Vinerea Mare, iar seara, la Denia Prohodului Domnului, să luăm anafură de la biserică.
Credincioșii care nu pot, totuși, posti negru, nu trebuie nicidecum să mănânce urzici (5), pentru că Iisus a fost bătut cu urzici pe Drumul Crucii, iar în mâncare, oricare ar fi aceasta, nu se pune pic de oțet (6), pentru că Mântuitorului Iisus Hristos tocmai oțet s-a dat să bea după ce a fost biciuit.
Superstiții, tradiţii şi obiceiuri în Vinerea Mare
Dacă plouă, anul va fi roditor, va fi mănos.
Casa se afumă în zorii zilei cu tămâie și se înconjoară de 3 ori pentru a fi ferită de orice gînganie sau lighioană.
Cine se scufundă în apă rece de trei ori va fi sănătos tot anul.
Femeile nu au voie să coasă (7), să țeasă (8) sau să toarcă (9) pentru a nu o supăra pe Sfânta Vineri, nu au voie să coacă (10) pâine, cozonac sau orice altă coptură (ca să nu ardă mâinile Maicii Domnului), nu au voie să toarne/folosească/facă borș (11) pentru ca nu cumva Necuratul să se scalde în el!
Sub niciun motiv nu se taie păsări sau animale! (12)
Nu este bine să se tundă (13) nici copii, nici femeile, nici bărbații pentru că ar putea muri cineva din familie.
Nu se săvârșește Liturghie (14), iar morții nu se îngroapă decât cu bătăi de toacă (15).
„«Părinte, iartă-le lor, că nu știu ce fac!», s-a rugat Mântuitorul Iisus Hristos pe cruce, în Vinerea Neagră. Aceasta nu este numai o dorința bună, ci o lucrare bună. Cea mai mare și mai bună lucrare pe care o pot cere păcătoșii de la Dumnezeu. Pe Cruce, sub apăsarea morții, toți erau chinuiți de durere, Mântuitorul Iisus Hristos era preocupat de mântuirea oamenilor. El le iartă oamenilor neștiința lor. El se roagă pentru ucigătorii care L-au răstignit pe Cruce și L-au străpuns cu sulița. La vremea răstignirii Sale, El a împlinit marile porunci pe care le dăduse oamenilor: poruncile despre neîncetată rugăciune, despre milostenie, despre iertare, despre dragoste” – Arsenie Boca