Tradițional neutră, Elveția și-ar putea reconsidera poziția ca efect al războiului din Ucraina. Ce alte state au mai renunțat la neutralitate

Elveția a fost efectiv neutră de mai bine de 500 de ani, dar un nou sondaj arată că cetățenii cred din ce în ce mai mult că nu este cel mai bun mod de a-și proteja țara, semn al impactului seismic pe care l-a avut asupra Europei invazia Rusiei în Ucraina.

Tradițional neutră, Elveția și-ar putea reconsidera poziția ca efect al războiului din Ucraina

Un număr record de elvețieni spun acum că guvernul ar trebui să crească cheltuielile pentru apărare, să mențină o armată complet echipată și să construiască relații mai strânse cu NATO.

Schimbarea de optică vine după ce Suedia și Finlanda au rupt acordurile lor de neutralitate de decenii pentru a se alătura NATO, spunând că războiul lui Putin le-a determinat să facă acest lucru.

În general, sprijinul pentru neutralitate în Elveția rămâne ridicat, 89% dintre respondenți spunând că o preferă, dar pentru prima dată în două decenii această cifră a scăzut. În ianuarie, înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, 96% din elvețieni erau în favoarea neutralității – ceea ce înseamnă că sprijinul a scăzut cu 8% în doar șase luni.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Un procent fără precedent de 52% preferă acum ca țara lor să se „apropie” de NATO, deși doar 27% vor să se alăture efectiv alianței.

Noul studiu a fost realizat de Academia Militară elvețiană și de Centrul pentru Studii de Securitate, care au chestionat 1.000 de persoane între mai și iunie.

Rezultatele au fost comparate cu un sondaj similar care a fost publicat în ianuarie.

Sondajul arată, de asemenea, că acum 80% dintre elvețieni sunt pentru ca țara lor să aibă o armată, în timp ce un procent record de 74% spun că aceasta ar trebui să fie „complet echipată”.

Elveția are una dintre cele mai mari forțe de rezerviști ale Europei și încă mai are serviciu național, dar menține doar o mică armată permanentă susținută de tancuri vechi, vehicule blindate și avioane.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Elveția cumpără avioane de luptă

19% dintre elvețieni doresc acum ca guvernul lor să cheltuiască mai mulți bani pentru îmbunătățirea acestei forțe, în creștere față de doar 7% la începutul acestui an. Țara a fost deja de acord să cumpere 36 de avioane de luptă Lockheed Martin F-35A noi, deși decizia ar putea fi contestată prin vot.

Aproximativ 58% dintre elvețieni cred, de asemenea, că, în urma invaziei Rusiei, conflictele armate din Europa vor deveni mai frecvente, unul din trei spunând că sunt mai îngrijorați din cauza războiului din Ucraina.

Elveția este oficial neutră de la semnarea Tratatului de la Paris din 1815, după înfrângerea finală și abdicarea lui Napoleon Bonaparte.

Cu toate acestea, Confederația Elvețiană este efectiv neutră din 1525, când s-a angajat să nu mai poarte niciodată un război de agresiune după înfrângerea francezilor în bătălia de la Marignano cu zece ani mai devreme.

Acest lucru înseamnă că elvețienii au unul dintre cele mai vechi pacte de neutralitate din lume pe care l-au menținut în timpul ambelor războaie mondiale – deși uneori a doborât avioanele ambelor părți beligerante care i-au traversat spațiul aerian.

Războiul din Ucraina, sfârșitul neutralității?

Alături de Elveția, Suedia și Finlanda sunt doar câteva dintre statele europene mențineau un statut neutru. Dar atacul Rusiei asupra Ucrainei le-a forțat să-și reconsidere poziția.

Suedia și Finlanda sunt în prezent în proces de aderare la NATO, după ce au depus oficial cererea de aderare în luna mai. Aderarea lor la alianță este aproape garantată, după ce Turcia și-a retras opoziția după o serie de concesii.

Cu toate acestea, toți cei 30 de aliați actuali trebuie să ratifice mișcarea înainte ca cele două state să poată fi acceptate – un proces care poate dura mult timp, deoarece moțiunea elimină obstacolele parlamentare.

Deocamdată, 13 state membre NATO au ratificat sau sunt în proces de ratificare a calității de membru a Suediei și Finlandei.

Odată ce cele două țări se vor alătura alianței, vor întări masiv flancul nordic al NATO, aducând cu ele un număr imens de militari și artilerie, submarine avansate și capacități de spionaj aproape legendare.

Finlanda are 1 milion de rezerviști, Suedia are submarine de clasă mondială

Finlanda are o armată relativ mică de 20.000 de oameni, dar menține o forță de aproape 1 milion de rezerviști care pot fi chemați să lupte.

De asemenea, are cea mai mare colecție de artilerie din Europa – inclusiv zeci de sisteme de rachete care fac în prezent ravagii în Rusia în Ucraina – și are la comandă 64 de aparate F-35 de ultimă generație.

Suedia, între timp, se mândrește cu o apărare de coastă formidabilă sub forma a 150 de nave de atac rapid și a cinci submarine de clasă mondială.

De fapt, submarinele din Stockholm sunt atât de silențioase încât au reușit să „scufunde” unul dintre portavioanele din clasa Nimitz din America în timpul unui exercițiu de antrenament la sfârșitul anilor 2000, provocând atât îngrijorare, cât și admirație în Pentagon.

Suedia, Finlanda sau Elveția nu sunt singurele țări europene care își pun la îndoială statutul, având în vedere amenințarea actuală a Rusiei.

Austria își întărește armata

Austria și-a declarat neutralitatea permanentă în 1955, o condiție prealabilă pentru retragerea trupelor aliate după al Doilea Război Mondial.

Statutul s-a relaxat oarecum în ultimii ani, iar Austria a luat parte la exerciții militare comune cu membrii NATO.  Cu toate acestea, oficialii guvernamentali austrieci nu și-au arătat nicio dorință de a abandona neutralitatea și de a se alătura NATO până acum, iar majoritatea populației susține această poziție.

Totuși, războiul din Ucraina a avut un impact și în Austria, iar guvernul caută să întărească armata și să-i îmbunătățească capacitățile.

Irlanda oferă sprijin moral Kievului

Irlanda și-a declarat statutul neutru după ce și-a câștigat independența față de Regatul Unit în 1921 și l-a menținut pe tot parcursul celui de-al Doilea Război Mondial. Marea majoritate a poporului irlandez continuă să se opună aderării la NATO, deși această dezbatere s-a intensificat în ultimele săptămâni.

Premierul irlandez Michael Martin a precizat în mod repetat că țara este neutră din punct de vedere militar, dar de partea Ucrainei atât din punct de vedere politic, cât și moral.

Deși nu este membră a NATO, Irlanda – ca și Austria – este membră a Uniunii Europene, care prevede în clauza sa de apărare reciprocă că „dacă un stat membru este victima unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre trebuie să aibă este o obligație de ajutor și asistență prin toate mijloacele aflate în puterea lor […]”.

Cipru și Malta atitudine dură la adresa oligarhilor

Ciprul a avut inițial dificultăți în a condamna agresiunea Rusiei, deoarece mii de ruși trăiesc în Cipru și mulți oligarhi au investit miliarde pe insulă. Cu toate acestea, guvernul a luat acum o atitudine dură împotriva rușilor de pe lista de sancțiuni a UE și chiar a retras anumite „pașapoarte de aur” care au fost acordate oligarhilor ruși.

Cipru a oferit ajutor umanitar Ucrainei, dar nu și echipament militar.

Același lucru este valabil și pentru statul membru UE Malta, unde dezbaterea privind menținerea sau nu a statutului neutru s-a intensificat. Statul a încetat să vândă „pașapoarte de aur” rușilor.

Îngrijorări în Republica Moldova

În 1994, la trei ani după obținerea independenței față de Uniunea Sovietică, Republica Moldova și-a consacrat statutul neutru în constituție. Procedând astfel, a sperat că trupele ruse nu vor mai intra pe teritoriul său. Cu toate acestea, Kremlinul continuă să staționeze soldați în regiunea separatistă Transnistreană, care se află sub controlul separatiștilor pro-ruși.

După o serie recentă de explozii în Transnistria, acum există temeri în Republica Moldova că președintele rus Vladimir Putin caută o scuză pentru a o invada. Mica țară împarte mai mult de jumătate din granița cu Ucraina și a primit deja mii de refugiați.

Chișinăul a solicitat aderarea la UE pe 3 martie 2022. Dar apartenența la NATO pare exclusă atâta timp cât există trupe rusești în Transnistria.

Bosnia-Herțegovina speră să se alăture NATO

La aproape trei decenii de la războiul bosniac, situația din Bosnia-Herțegovina rămâne instabilă și încă există temeri că Rusia ar putea interveni.

Țara este partener NATO și speră de mult să se alăture alianței. Cu toate acestea, una dintre entitățile sale — Republica Srpska, care sprijină Serbia și Rusia — respinge categoric aderarea la NATO.

Liderul sârb bosniac Milorad Dodik a spus la începutul războiului din Ucraina: „Trăiască Serbia, trăiască Rusia, trăiască Republica Srpska!”.

Serbia joacă la două capete

Serbia, care este oficial neutră, a avut întotdeauna legături puternice cu Moscova și efectuează manevre militare comune cu Rusia.

Țara nu a uitat bombardamentul NATO din 1999 și încă este supărată pentru independența Kosovo. Și deși s-au făcut eforturi de aderare la Uniunea Europeană, atitudinea pro-rusă nu este probabil să se schimbe în viitorul apropiat               .