News

Traficanții de deșeuri: milioanele care unesc asociațiile creștine de clanurile interlope. Cum a ajuns România groapa de gunoi a UE

România importă săptămânal mii de tone de deșeuri mascate sub forma unor bunuri second-hand, de care statele din spațiul Schengen nu știu cum să scape.
15.07.2024 | 10:33
Traficantii de deseuri milioanele care unesc asociatiile crestine de clanurile interlope Cum a ajuns Romania groapa de gunoi a UE
Traficanții de deșeuri fac milioane de euro pe an din transporturi ilegale din Austria, Olanda sau Germania / Colaj foto: Fanatik / Surse foto: Hepta / IGPR / DIICOT
ADVERTISEMENT

România a ajuns groapa de gunoi a Europei ”civilizate”, prin intermediul unor rețele de traficanți organizate asemenea cartelurilor sud-americane de droguri. Doar o mică parte transporturile de deșeuri sunt oprite la frontieră, în special de către vameșii din Ungaria. Situația se va agrava când România va intra în spațiul Schengen și pe cale terestră.

Austria și Olanda, în topul țărilor care exportă deșeuri în România

Austria, Olanda, Germania și Italia sunt statele care trimit în România cele mai multe deșeuri disimulate în articole second-hand. Potrivit unui raport al Ministerului Mediului, între 50 și 100 de tiruri tranzitează granițele de vest ale României (Arad, Bihor), cu încărcături care, în acte, figurează drept bunuri second-hand sau donații către diverse asociații înființate pe lângă lăcașurile de cult.

ADVERTISEMENT

Acestea transportă haine sau textile uzate, încălțăminte uzată, vehicule scoase din uz, deșeuri de aparatură electronică și electrică, inclusiv panouri fotovoltaice, tonere de imprimante golite, anvelope uzate și diverse obiecte de uz casnic. Aceste încărcături conțin și deșeuri considerate periculoase, cum ar fi acumulatorii auto uzați. Potrivit datelor Ministerului Mediului, aceste transporturi reușesc să ocolească ”într-o proporție extrem de îngrijorătoare” sistemele de monitorizare a operațiunii cu deșeuri.

De cele mai multe ori, aceste ”bunuri” nu mai pot fi folosite și ajung, în cel mai fericit caz, în depozite de deșeuri autorizate. În cazuri mai puțin fericite, ele sunt aruncate efectiv la marginea localităților, în apele de suprafață sau sunt pur și simplu incendiate, generând poluare masivă.

ADVERTISEMENT

Brokerii de deșeuri: oamenii la costum care otrăvesc România

Afacerea prosperă de la an la an, pentru că toată lumea are de câștigat. Pe de-o parte, operațiunile de ecologizare a deșeurilor sunt mai ieftine în România decât în alte state. Atunci când nu merg la firmele de reciclare, deșeurile ajung pe mâna unor grupări infracționale, care le incendiază în schimbul unor sume modice de bani. Dacă autoritățile reușesc să intercepteze transportul înainte ca deșeurile să fie distruse, atunci ele sunt depozitate și returnate în statele expeditoare. Și aici este o problemă, pentru că procedurile durează până la câțiva ani, timp în care deșeurile trebuie păstrate în depozite speciale, care ulterior trebuie, la rândul lor, ecologizate.

Transporturile internaționale sunt operate de traficanții de deșeuri, care sunt organizați asemenea celor de droguri. Un rol foarte important îl au ”brokerii de deșeuri”, cei care fac legătura între societățile care încearcă să scape de deșeuri și transportatori. De asemenea, aceștia au oameni de legătură în România, care preiau ”marfa” și o distrug. Brokerii nu intră în contact cu deșeurile și nu semnează contracte. Șoferii de tir riscă, însă, închisoarea.

ADVERTISEMENT

În octombrie 2023, o rețea de 80 de persoane, care au adus în țară zeci de tiruri pline cu deșeuri, au fost arestați într-o operațiune DIICOT. Procurorii au supravegheat mai bine de cinci luni rețeaua.

ADVERTISEMENT

Ministrul mediului: ”Traficanții trec granița în weekend, pentru a evita inspectorii de la ANPC și Garda de Mediu”

La începutul lunii iulie 2024, ministrul mediului, Mircea Fechet, a confirmat existența pe teritoriul României a unor rețele de traficanți de deșeuri, un subiect mai degrabă tabu pentru autoritățile din țara noastră.

”Rețelele de traficanți profită de slăbiciunile sistemului de control, chiar și după reorganizarea, prin apariția instituțiilor, respectiv Garda Națională de Mediu și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor în aceste puncte de trecere frontieră.

Rețele s-au adaptat și se adaptează continuu, astfel că foarte mulți folosesc drept acoperire în operațiunile de trafic de deșeuri sau substanțe periculoase, obiecte folosite, așa-zisele second-hand, a căror verificare intră în mare parte în aria de competență a ANPC, sau trec în afara programului de lucru al ANPC/GNM, în weekend, respectiv zilele de sărbători legale, când se asigură cu greu prezența comisarilor”, a spus Mircea Fechet, într-un răspuns la o interpelare parlamentară a deputatului Ciprian Ciubuc.

În prezent, o parte importantă a transporturilor de deșeuri sunt blocate pe partea ungară a frontierei cu România, acolo unde este și granița cu Spațiul Schengen. În momentul în care România va adera și terestru la Schengen, țara noastră va deveni cu adevărat raiul deșeurilor, pentru că nu se vor mai organiza controale atât de stricte.

România, groapa de gunoi a Europei, în cifre

Potrivit datelor de la Garda Națională de Mediu, în perioada 1 ianuarie 2024 – 17 mai 2024, au fost identificate:

  • 4.706 transporturi cu deșeuri cu destinație instalații de valorificare autorizate pe teritoriul României
  • 19 transporturi acceptate pe teritoriul României, cu suspiciuni referitoare la încărcătură, pe care au fost puse sigilii
  • 1.424 transporturi care au tranzitat România
  • 107 transporturi cu deșeuri pentru export
  • 410 transporturi cu produse second-hand acceptate pe teritoriul României, ce au avut ca destinație ONG-uri, fundații, etc
  • 99 de transporturi cu mărfuri second-hand respinse, pentru că nu îndeplineau condițiile de intrare în România
  • 67 de transporturi cu deșeuri respinse în punctele de trecere a frontierei, ce aveau ca destinație instalații de valorificare pe teritoriul României
  • 11 transporturi cu deșeuri destinate exportului, în punctele de trecere la frontieră

Poliția de Frontieră a identificat, în primele două luni ale acestui an, 1.475 de tone de deșeuri (metale, textile, plastic, cauciuc, carton, acumulatori auto, electrocasnice, etc). Cifra este în creștere față de anul 2023, când au fost capturate, în 12 luni, circa 6.000 de tone de deșeuri. În 2022, cantitatea de deșeuri ilegale confiscate la graniță a fost de 4.000 de tone.

Le nivel global, Turcia este principala destinație pentru exporturile UE de deșeuri. Potrivit unui raport Eurostat, în 2021, Turcia a importat 14,7 milioane de tone de deșeuri, urmată de India (2,4 milioane tone) și Egipt (1,9 milioane tone).