Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare în cursul zilei de duminică, 18 octombrie, când Bucureștiul a depășit pragul critic de 3 la mie în privința cazurilor de îmbolnăvire cu noul coronavirus, Traian Băsescu analizează modul în care autoritățile au gestionat situația încă de la declanșarea epidemiei și nu are prea multe cuvinte de laudă, mai ales la adresa lui Klaus Iohannis.
Potrivit europarlamentarului PMP, dacă în luna februarie nu părea deloc îngrijorat, ba chiar îi îndemna pe cetățeni să nu se teamă de acest virus, ulterior președintele a conștientizat gravitatea situației. Nici atunci, însă, nu a renunțat la „abordarea politicianistă”, preferând să repete, parcă, la infinit aceleași recomandări (purtarea măștii, spălatul mâinilor, distanțarea fizică) și să paseze răspunderea „nevolnicului şi mereu veselului ‘Șică Mandolină”.
În tot acest timp, virusul se răspândea agresiv pe teritoriul țării și împingea încet, dar sigur, pe marginea prăpastiei un sistem medical care nu părea deloc pregătit să facă față unei asemenea situații. „Pentru un preşedinte, nu este suficient să ceară poporului să se spele pe mâini când sistemul de sănătate al ţării este pe punctul de a se prăbuşi”, susține fostul șef al statului.
„Este pandemie, dar încă o putem învinge dacă vrem! Pentru un Preşedinte, nu este suficient să ceară poporului să se spele pe mâini când sistemul de sănătate al ţării este pe punctul de a se prăbuşi.
27 februarie: “Nu există niciun motiv real de panică. Infecția cu acest virus provoacă în marea majoritate a cazurilor doar simptome ușoare, dureri în gât, tuse și febră, ca în orice răceală”.
11 martie: “Asta ca să demitizăm un pic boala, fiindcă am citit câteva articole ieri, unde se vorbea despre un virus ucigaș, într-o manieră foarte apocaliptică”. “Dacă vă uitați la televizor și vedeți politicieni care dau sfaturi la toată lumea și le știu pe toate, eu vă sfătuiesc să schimbați canalul”.
“Sunt foarte mulţumit de felul în care Guvernul Orban gestionează această criză, măsurile care au fost luate mi se par potrivite, au venit la timp şi vreau să-mi exprim toată aprecierea pentru premierul Orban şi toţi cei care sunt efectiv implicaţi în gestionarea acestei crize”.
Am reiterat aceste declaraţii doar pentru a arăta că, în România, liderii politici n-au înţeles riscurile pandemiei generate de virusul SARS COV-2. Din luna Ianuarie a acestui an, înţelegând ce se întâmpla în China, am tras continuu semnale de alarmă, spunând unde se va ajunge din cauza lipsei de acțiune eficientă a responsabililor de la nivel național.
Abordarea politicianistă și în scop strict electoral a Președintelui și a Premierului i-a făcut să împingă țara într-un moment de criză a sistemului sanitar. Am cerut tot timpul să se ia măsuri pentru a nu se ajunge la limita maximă a sistemului de sănătate românesc, ca sistem de securitate naţională.
Acum s-a ajuns la limită, sistemul sanitar a început să fie depăşit. Mulţi bolnavi depistaţi cu COVID-19 sunt trimişi acasă, pentru că nu există paturi în spitale, au început să lipsească medicamentele, nu sunt paturi la ATI, iar cei care au nevoie de ventilaţie mecanică aşteaptă în saloane să moară un pacient.
Personalul medical este epuizat fizic și România are cel mai mare raport din Uniunea Europeană între numărul deceselor zilnice şi numărul de noi cazuri, ceea ce arată că sistemul sanitar românesc este deja depăşit de evoluţia pandemiei.
Din păcate, pentru Preşedintele României nu este necesară „starea de urgenţă”, drept pentru care a fugit de asumarea răspunderii gestionării crizei sanitare şi „a pasat-o” nevolnicului şi mereu veselului „Şică Mandolină”.
La rându-i, Premierul, devenit peste noapte ”credincios descentralizării”, a plasat toată răspunderea către administraţiile locale. Efectul lașității şi al prioritizării interesului politic în detrimentul sănătăţii şi vieţii oamenilor este că s-a ajuns la momentul dramatic în care medicii încep să fie obligaţi să decidă cine trăiește și cine moare, cine are loc la ATI și cine nu.
Este un moment care trebuia evitat indiferent care ar fi fost costurile politice. Fiecare zi contează până în februarie-martie 2021 când vom avea la dispoziţie un vaccin. Pentru limitarea dezastrului, pentru salvarea de vieţi omeneşti, câteva lucruri ar trebui făcute imediat:
Sunt doar câteva măsuri care ar trebui introduse timp de 5 – 6 luni pentru a limita răspândirea pandemiei, pentru a diminua presiunea pe sistemul sanitar şi pentru a da fiecăruia din noi şansa de a nu se îmbolnăvi.
În acelaşi timp, tot ce înseamnă industrie, construcţii, telecomunicaţii, industrie alimentară ar trebui să funcţioneze cu măsuri sanitare obligatoriu a fi luate pentru protejarea salariaţilor.
Măsurile ar trebui introduse indiferent dacă se atinge sau nu rata de incidenţă de 3 la 1.000 de cazuri transformată artificial într-o jucărie manevrabilă a guvernanţilor în funcţie de care iau sau nu decizii. Deja situaţia este scăpată de sub control. Cred că asta ar trebui făcut acum!”, a scris Traian Băsescu pe contul său de Facebook.