Traian Băsescu a deschis o nouă acțiune civilă împotriva Regiei Autonome ”Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”. Procesul a fost înregistrat la Tribunalul București la data de 4 februarie 2026 și are ca obiect ”acțiune în răspundere contractuală”. Fostul președinte și-a redobândit drepturile de fost șef de stat, suspendate în urmă cu trei ani și jumătate, iar guvernul i-a atribuit deja o nouă locuință de protocol.
În iulie 2025, Curtea Constituțională a României a decis că legea care retrăgea privilegiile foștilor președinți declarați colaboratori ai Securității este neconstituțională. O lună mai târziu, lui Traian Băsescu i s-a atribuit o nouă locuință de protocol, prin Hotărâre de Guvern cu regim clasificat din motive de securitate și pentru a nu face publică adresa reședinței.
Pe de altă parte, în ianuarie 2026, instanța a stabilit și plata retroactivă a indemnizației de fost președinte (peste 754.000 de lei), pentru o perioadă de trei ani și jumătate.
În mod paradoxal, primul proces intentat de Traian Băsescu RA-APPS-ului, în anul 2022, nu s-a încheiat nici astăzi. În acest litigiu, fostul președinte solicită anularea notificării nr. 2237/28.03.2022, pe baza căruia a fost evacuat din vila de pe strada Gogol.
Judecătoria Sectorului 1 a stabilit următorul termen abia în luna aprilie, după ce în decembrie 2025 a respins cererea de repunere pe rol pentru că decizia CCR nu a ajuns încă la instanță (Traian Băsescu a sesizat de două ori CCR, o dată în procesul cu SPP – admis în iulie 2025, iar a doua oară în cel cu RA-APPS – respins în septembrie 2025 pe motiv că Legea 243/2021 fusese deja declarată neconstituțională în ansamblul ei).
În acest context, Traian Băsescu a deschis un al doilea proces cu RA-APPS, pe ”răspundere contractuală”. Este vorba despre un demers juridic prin care o parte (Traian Băsescu) cere instanței obligarea celeilalte părți (RA-APPS) la repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a unui contract.
În acest litigiu, fostul șef de stat va trebui să dovedească în instanță existența unui contract valid, nerespectarea obligațiilor de către RA-APPS, un prejudiciu produs și o legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu. În cazul în care îi va fi admisă cererea, Regia va fi obligată să-i achite lui Băsescu prejudiciul stabilit de instanță.
La data de 28 martie 2022, Regia Autonomă ”Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” i-a comunicat lui Traian Băsescu, fost președinte al României, că are 60 de zile la dispoziție să părăsească imobilul-reședință oficială, atât el cât și membrii familiei.
Pentru că nu s-a conformat în termenul prevăzut, Băsescu a fost din nou notificat, de data aceasta prin executor judecătoresc. În cele din urmă, fostul șef de stat a plecat din vila de protocol și s-a mutat într-un apartament achiziționat din propriile fonduri.
Pentru că legea care l-a lăsat fără privilegii a fost declarată neconstituțională, Traian Băsescu are acum dreptul de a solicita compensații pentru retragerea dreptului de folosință asupra locuinței.
În prezent, în afară de locuința de protocol, Traian Băsescu poate beneficia din nou de o ”pensie” lunară egală în cuantum egal cu 75% din indemnizația acordată Președintelui României. De asemenea, el și-a recâștigat dreptul la pază și protecție și folosința gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecție și Pază.
În martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că fostul președinte Traian Băsescu a fost colaborator al Securității, dând declarații sub numele conspirativ Petrov. Trei luni mai târziu, Parlamentul a adoptat o modificare a legii 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, introducând o clauză prin care foștii președinți care au colaborat cu Securitatea își pierd privilegiile.
Traian Băsescu a susținut atunci că legea a fost dată ”cu dedicație”, fapt confirmat ulterior și de Curtea Constituțională. CCR a constatat că modificările legislative au ”scop sancționator individual”, fiind contrare normelor constituționale.