Traian Băsescu, tot mai aproape să-și recapete vila de protocol din Cotroceni. Beneficiile fostului președinte, la mâna judecătorilor de la CCR

Traian Băsescu nu renunță la vila din strada Gogol, nr. 2, pentru care continuă să se lupte în instanță. Mai nou, fostul șef de stat încearcă să modifice și legea care l-a lăsat fără casa de protocol.

Traian Băsescu susține că modificarea legii este neconstituțională

Victorie importantă pentru Traian Băsescu, în procesul pe care-l are cu Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat R.A. (RAAPPS), în încercarea de a recâștiga imobilul din care a fost dat afară în 2022.

Vineri, 2 august 2024, Judecătoria Sectorului 1 a admis cererea lui Băsescu de sesizare a Curții Constituționale a României, cu o excepție de neconstituționalitate referitoare la Legea 406/2001, privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român.

Băsescu susține că noua formă a legii (art.1, alin 3), care face referire la condițiile în care foștii șefi de stat își pierd dreptul la o locuință, indemnizație, pază și protecție, etc, nu respectă principiile constituționale.

Digi24.ro

Scumpiri record pe piața imobiliară. Cât a ajuns să coste un apartament în zona de Sud a Bucureștiului

Cum s-a schimbat legea, chiar înainte de decizia prin care Băsescu a fost declarat colaborator al Securității

În forma originală, articolul de lege sună astfel:

”Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de șef al statului român, ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum”.

Doar că la data de 8 octombrie, Parlamentul României adoptă o lege (243/2021) pentru modificarea Legii 406/2001, care are un singur articol. Mai exact, la finalul alineatului de mai sus, apare o nouă sintagmă:

”…și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității”.

Modificarea legii pare să fi fost una cu dedicație pentru Traian Băsescu, chiar cu șase luni înainte ca ÎCCJ să stabilească definitiv că fostul președinte a fost colaborator al Securității. Asta după ce Curtea de Apel, ca instanță de fond, a admis încă din 2019 acțiunea CNSAS, având același obiect.

Fostul președinte susuține că RAAPPS l-a lăsat fără casă în mod

Această sintagmă a permis RAAPPS să-i ceară lui Traian Băsescu să elibereze vila din strada Gogol, printr-o primă notificare transmisă fostului președinte la data de 28 martie 2022:

„Vă aducem la cunoştinţă că la data de 23.03.2022 a încetat valabilitatea contractului nr. 1905/19.02.2015 având ca obiect folosinţa gratuită a imobilului situat în Bucureşti, Strada Gogol, nr 2, sector 1, astfel încât în termen de 60 de zile de la încetarea contractului vă solicităm să eliberaţi şi să predaţi acest imobil către RA-APPS”.

Prin acțiunea pe fond de la Judecătoria Sectorului 1, Traian Băsescu a atacat legalitatea acestei notificări. El spune că înscrisul, în sine, reprezintă un act administrativ care anulează efectele unui contract între cele două părți, însă acesta este lovit de nulitate pentru că nu conține elementele obligatorii pentru un astfel de document, respectiv nu este motivat.

Digisport.ro

N-a suportat umilința! Decizia luată de selecționerul naționalei din Kosovo, imediat după 0-3 cu România

Pe de altă parte, mai spun avocații lui Băsescu în cerere, contractul cu RAAPPS, din februarie 2015, este supus dispozițiilor legale în vigoare la data la care acesta a fost semnat, iar încetarea acestuia ”nu poate fi reglementată de o lege publicată ulterior”, pentru că aplicarea retroactivă este nelegală.

A votat Parlamentul României o lege ”cu dedicație” pentru Băsescu?

”Fiind o lege adoptată ”intuitu personae” (în considerarea părților), Legea nr. 243/2021 nu era în vigoare nici la momentul formulării acţiunii injustiţie de către CNSAS şi nici la momentul pronunţării sentinţei prin care Curtea de Apel Bucureşti a constatat calitatea de colaborator al fostei Securităţii a reclamantului.

Astfel, o hotărâre judecătorească nu poate să producă decât acele efecte juridice prevăzute de lege la data pronunţării sale.

A atribui noi efecte juridice unei hotărâri judecătoreşti prin care s-a constatat calitatea de colaborator al fostei Securităţi, ope legis (prin puterea legii), după pronunţarea hotărârii judecătoreşti reprezintă legiferarea în mod retroactiv a unei forme de răspundere”, se mai arată în cererea lui Traian Băsescu.

În continuare, CCR va trebui să stabilească dacă modificarea adusă Legii 406/2001 este constituțională. În cazul în care judecătorii constituționali vor admite cererea lui Băsescu, nu va mai exista cadrul legal pentru retragerea privilegiilor fostului șef de stat, iar acesta va primi înapoi casa de protocol.