Transformaţi peste noapte în eroi-martiri de Parlament. Cine a fost ultimul “nominalizat”

Moda apărută în Parlament prin care o serie de personalități ale istoriei românilor sunt selectați arbitrat pentru titlul de „eroi și martiri ai națiunii” nu dă semne că se potolește. Până acum pe listă sunt cinci persoane, iar o șasea este nominalizată într-un proiect de lege depus la Parlament.

Este vorba de preotul Aurel Munteanu, primul protopop al Huedinului, care a fost ucis în bătaie pe 10 septembrie 1940, la câteva zile după ocuparea de către Ungaria a Transilvaniei de nord-vest.

Primul care s-a gândit că eroii națiunii au nevoie neapărat de recunoașterea oficială a Parlamentului pentru a fi omagiați cum trebuie a fost Crin Antonescu, fostul președinte al PNL, care inițiat proiectul prin care Avram Iancu „devenea” erou al națiunii prin bunăvoința senatorilor și deputaților.

Eroi cu aprobare de la Parlament

Inițiatorul proiectului prin care și Aurel Munteanu devine erou cu patalama de la Parlament este senatorul PMP Vasile-Cristian Lungu. Munteanu a fost o personalitate marcantă a românilor ardeleni, el participând la Marea Adunare Națională din 1 decembrie 1918 în care a fost proclamată unirea Transilvaniei cu România. Cu complicitatea soldaților maghiari, Munteanu a fost linșat de un grup de unguri ardeleni, 10 septembrie 1940, câțiva dintre ei fiind apoi condamnați la moarte într-un proces desfășurat în 1946.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

„Se declară erou și martir al națiunii române preotul Aurel Munteanu (1882-1940), protopop al Huedinului, pentru prodigioasa sa activitate culturală, națională, socială și ecleziastică în zona Huedinului și a Munților Vlădeasa din județul Cluj, precum și pentru martiriul suferit în data de 10 septembrie 1940, când a fost linșat și ucis în bătaie în Piața Mare din orașul Huedin, căzând victima regimului maghiar horthist instalat în nordul Transilvaniei după Dictatul de la Viena (30 august 1940)”, prevede articolul 1 al proiectului de lege, depus la Senat.

Avram Iancu, primul „erou al națiunii”

Senatorul Lungu nu este primul care crede că eroii pot fi stabiliți prin vot al Parlamentului. Tradiția a fost inaugurată de către Crin Antonescu, inițiator al unei legi prin care Avram Iancu devenea primul ”beneficiar” al titlului de „erou al națiunii”.

Președintele Iohannis a cerut reexaminarea legii, invocând tocmai faptul că personalitățile demne de recunoștința românilor nu pot fi stabilite printr-un vot politic de către Parlament. În plus, o lege ar trebui să vizeze o categorie de persoane, nu o persoană anume.

„Recunoștința şi respectul pe care le impun o personalitate de amplitudinea celei a lui Avram Iancu nu pot fi convertite juridic, și cu atât mai puțin politic, în argumente de natură să impună şi să justifice instituirea unui regim juridic intuitu personae, consacrat prin lege întrucât, într-o asemenea situație, legea și-ar pierde rațiunea, ea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcţie de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz prestabilit fără echivoc”, susținea Klaus Iohannis în cererea de reexaminare.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

După reexaminare, legea a fost trimisă înapoi la Cotroceni în aceeași formă, dar președintele nu a atacat-o la CCR și a decis să o promulge în 2016.

Încurajată de acest succes al lui Antonescu, deputatul PSD Natalia Intotero a inițiat, la începutul acestui an, alte două proiecte prin care căpătau titlu de „eroi și martiri ai națiunii” Mihai Viteazul și liderii răscoalei țărănești din 1784 din Transilvania, Horea, Cloșca și Crișan.

Expunerile de motive ale celor două legi aveau exprimări stângace, precum: „În momentul în care a pornit campania unirii, Mihai Viteazul era deja un om împlinit din punct de vedere material, fiind cel mai avut și puternic domnitor, politic și militar, din tot spațiul românesc.” Ambele proiecte au devenit legi pe 30 iunie.

De ce unii eroi ar avea nevoie de aprobare de la Parlament pentru acest titlu, iar alții nu, nu s-a deranjat să explice niciunul dintre parlamentarii inițiatori.

Doar ungurii te fac erou

Acesta nu este singurul mod în care unii parlamentari încearcă să se anine de gloria unor strămoși mai vrednici decât ei. În urmă cu aproape o lună, un grup de 24 de parlamentari au depus un proiect de lege care, în cazul adoptării, ar impune Guvernului să plece la căutare de moaște în Austria. Concret, Guvernul ar fi obligat să demareze procedurile de repatriere din Austria a Sfinților Mărturisitori Ardeleni, care s-au opus catolicizării ortodocșilor din Transilvania în secolul XVIII și care au murit în temnița de la castelul Kufstein.

Faptul că nu se știe dacă la Kufstein mai pot fi găsite osemintele sfinților și cum ar putea fi deosebite de altele este un detaliu irelevant pentru inițiatori. Ca și acela legat de cum ar putea să trimită Guvernul o echipă să investigheze și să deshumeze oseminte pe teritoriul altei țări. Mai mult, inițiatorii stabiliseră în proiectul de lege și biserica în care ar urma să fie depuse racla cu moaștele lor, fără să se mai deranjeze să-i întrebe și pe ierarhii Bisericii Ortodoxe. Gogomănia legislativă este încă în procedură parlamentară.

Un lucru demn de remarcat este acela că toți „eroii-martiri” stabiliți de Parlament au fost victime ale autorităților maghiare sau austriece, de parcă turcii sau rușii ne-ar fi tratat cu flori și bomboane cu ciocolată de-a lungul istoriei comune. Cum însă rusofobia sau turcofobia nu aduc capital electoral suplimentar, încă se marșează, pare-se, pe maghiarofobia electoratului naționalist în prag de alegeri. Eroii care și-au pierdut viețile luptând cu rușii, turcii și alte nații n-au decât să mai aștepte „adeverința de erou” eliberată de Parlament.