Transnistria, speriată de perspectiva războiului. Ce au de pierdut liderii de la Tiraspol în cazul extinderii conflictului ruso-ucrainean

Exploziile survenite în Transnistria în ultimele zile au alimentat temerile că regiunea separatistă ar putea fi antrenată în conflictul ruso-ucrainean, însă autoritățile de la Tiraspol se tem în aceeași măsură de declanșarea unui război precum cele de la Chișinău.

Transnistria este condusă de un ucrainean

Autorii atacului cu grenade împotriva sediului Ministerului de Interne transnistrean și ai aruncării în aer a antenelor de la Maiak încă nu au fost descoperiți, iar liderii separatiști din stânga Nistrului par îngrijorați de perspectiva antrenării republicii în războiul din Ucraina, de pe urma căruia nu ar avea nimic de câștigat.

Deși în mod tradițional pro-rus, regimul de la Tiraspol s-a ferit să susțină războiul lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Potrivit recensământului din 2015, populația din Transnistria este alcătuită în proporție de numai 29,1% ruși, care sunt urmați la mică distanță de moldoveni – 28,6% și ucraineni – 22,9%. Chiar președintele separatist Vadim Kranoselski este etnic ucrainean, iar conaționalii săi din Transnistria au legături strânse cu rude din Ucraina.

Pe lângă legăturile afective pe care le au mulți locuitori din Transnistria cu Ucraina, mai există un factor extrem de puternic care a determinat Tiraspolul să nu susțină invazia rusă, anume cel economic. Potrivit The Conversation, relațiile comerciale ale Transnistriei au suferit schimbări majore în ultimii ani. În primii ani de la secesiune, republica separatistă obținea sume consistente din traficul de arme și contrabandă.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Tiraspolul câștigă de pe urma apropierii Moldovei de UE

După anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea în 2014, autoritățile ucrainene au luat măsuri dure de combatere a contrabandei care favoriza o zonă cu prezență militară rusească. Tot în același an, Moldova a semnat Tratatul de Asociere la Uniunea Europeană, iar accesul  mărfurilor transnistrene a devenit posibil pe piața europeană, astfel că 70% din exporturi ajung în țări UE, iar principalul stat importator este chiar România, cu o cotă de 25,4%. În același timp, schimburile comerciale cu Rusia au scăzut.

Importanța factorului economic nu trebuie subestimată. Compania Sheriff, un conglomerat care controlează sectoare importante ale economiei din Transnistria, are o influență politică majoră. Patronii Sheriff l-au susținut pe Evgheni Șevciuk în 2011 la alegerile prezidențiale în urma cărora Igor Smirnov, primul președinte al Transnistriei, a fost îndepărtat de la putere. Când Șevciuk s-a certat cu foștii protectori și a anulat toate privilegiile care avantajau Sheriff în fața companiilor concurente,  patronii conglomeratului l-au sprijinit apoi Krasnoselki.

Un eventual război cu Ucraina nu ar face decât să afecteze afacerile companiei Sheriff. Chiar dacă 1.500 de soldați ruși se află pe teritoriul transnistrean este îndoielnic că ar putea face față unui atac al armatei ucrainene, în condițiile în care ofensiva rusă către vest s-a împotmolit în fața orașului Mikolaiv, iar o joncțiune a armatei lui Putin cu efectivele staționate în Transnistria pare improbabilă, cel puțin în momentul de față.

O neutralitate greu de menținut

O analiză Balkan Insight detaliază poziția delicată în care separatiștii din stânga Nistrului se află de la începutul conflictului. Spre deosebire de alte republici separatiste aflate sub protectorat rusesc, cum ar fi Abhazia sau Osetia de Sud, transnistrenii au refuzat să susțină deschis invazia rusă în Ucraina. De altfel, de la preluarea mandatului în 2016, Vadim Krasnoselski a evitat orice declarație care ar fi putut leza Kievul în disputa acestuia cu Moscova pe tema peninsulei Crimeea sau a republicilor separatiste din Donbas.

Digisport.ro

Ilie Năstase a văzut "bijuteria" de 2,8 milioane € a lui Ion Țiriac și a făcut gluma zilei

După 24 februarie, liderul transnistrean a caracterizat războiul drept „regretabil” și „tragic”, însă asta nu i-a împiedicat pe ucraineni să închidă granița cu Transnistria ca măsură de precauție privind o eventuală implicare în lupte a soldaților ruși cantonați acolo.

Krasnoselski a dat asigurări că nu intenționează să se implice în conflictul dintre ruși și ucraineni. Mai ales că și Ucraina a susținut Transnistria în timpul războiului din 1992, spre nemulțumirea autorităților de la Chișinău, iar legăturile dintre oligarhii transnistreni și cei ucraineni sunt foarte strânse. Astfel, chiar fostul președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko, a fost acuzat că și-a construit averea pe afacerile ilegale făcute în Transnistria.

Marja de manevră a lui Putin

Pe de altă parte, și Rusia are unele atuuri în relația cu protectoratul de la Tiraspol care acum dă semne că și-ar dori o mai  mare independență. Este cert că o parte apreciabilă a clasei politice din Transnistria ar dori anexarea la Rusia, chiar dacă evoluțiile din ultimele luni au făcut improbabil acest scenariu.

În plus, ca și Moldova, Transnistria este dependentă complet de livrările de gaz din Rusia numai că, spre deosebire de basarabeni, transnistrenii plătesc un preț simbolic pentru gazul primit, iar datoriile acumulate sunt oricum puse de Gazprom în cârca Chișinăului. Cu asemenea costuri minime pentru energie, combinatul metalurgic de la Rîbnița, o sursă majoră de venit pentru Transnistria, produce bunuri la un preț mic pe care apoi le exportă, potrivit El Pais.

De asemenea, nu trebuie neglijată nici susținerea populară de care se bucură regimul lui Vladimir Putin în Transnistria, Rusia fiind văzută dreptul garantul independenței față de Chișinău. În plus, Rusia contribuie direct cu un suppliment de 20 de dolari pe lună la pensia fiecărui transnistrean, sumă care, deși pare redusă, contează pentru locuitorii regiunii.

În condițiile în care seria de explozii amenință stabilitea republicii separatiste, iar Aleksei Arestovici, consilier al președintelui Volodimir Zelenki, a exprimat disponibilitatea Ucrainei de a ajuta Moldova „să rezolve problema transnistreană”, președintele separatist Vadim Kranoselski pare că încearcă cu disperare să mențină neutralitatea Transnistriei, iar ultimul pas este mobilizarea generală decretată ieri care nu arată intenții belicoase ale Tiraspolului față de vecini, cât dorința de a preîntâmpina noi provocări în zonă.