News

De ce mai aleg românii politicieni care i-au înșelat. Azi propun ceva, mâine pe dos, dar oamenii îi votează

După ce un an și jumătate a criticat Pe-Se-De, președintele le-a dat guvernarea pe mână, într-o coaliție „stânga-dreapta”. Românii sunt la fel: votează fără probleme oameni care sunt când socialiști, când liberali.
27.01.2022 | 14:46
De ce mai aleg romanii politicieni care iau inselat Azi propun ceva maine pe dos dar oamenii ii voteaza
Politologii Alin Fumurescu și Daniel Barbu/Colaj Foto Fanatik
ADVERTISEMENT

Doi reputați politologi, Daniel Barbu și Alin Fumurescu, au explicat, pentru FANATIK, care sunt rădăcinile fenomenului migrației politicienilor și de ce persistă, în pofida condamnărilor din mass-media sau din partea liderilor de partide.

Deși există unele diferențe în evaluarea traseismului politic, cei doi au identificat o cauză comună a apariției lui, anume lipsa unei ideologii clare a partidelor, iar în lipsa acestor diferențe nete, apartenența unui politician la un partid sau altul a devenit irelevantă.

ADVERTISEMENT

Nu doar că politicienii își schimbă partidul fără jenă, dar și formațiunile politice intră în alianțe care, teoretic, ar fi împotriva ideologiei pe care o propovăduiesc. Astfel, România are un guvern de dreapta-stânga între PNL și PSD, care are deja precedent în guvernarea USL din 2012-2014.

O neîncredere izvorâtă din perioada comunistă

Alin Fumurescu este profesor asociat la Departamentul de Științe Politice al Universității din Houston și a devenit cunoscut în țara noastră cu cartea „Compromisul. O istorie politică și filosofică”, apărută în traducere românească în 2019.

ADVERTISEMENT

Potrivit lui Fumurescu, traseismul în România își are originile din perioada comunistă, când relațiile dintre guvernanți și cei guvernați erau marcate de ipocrizie, o ipocrizie care s-a perpetuat până astăzi. În plus, lipsa unor ideologii clare ale partidelor constituie un factor favorizant pentru traseismul politic.

Întrebat de ce sunt românii atât de permisivi cu „traseiștii” și de ce nu li se pare nimic dubios la un politician care trece de la un partid la altul, Alin Fumurescu a răspuns: „Înclin să cred că-n bună măsură e vorba de ecourile unei (anti)culturi apărută în timpul comunismului. «Ei se prefac că muncesc, noi ne prefacem că muncim». Atitudinea s-a transferat acum la «ei se prefac că le pasă de diferențele doctrinare, noi ne prefacem că-i credem». În realitate, nimeni nu pune mare preț pe doctrine – cel mult pe simpatii și antipatii personale și pe interese, fie ele personale sau de grup.

ADVERTISEMENT

Politologul vede însă, în ultima perioadă, un început de clarificare doctrinară la partidele românești. „Aparent paradoxal, de cand s-au multiplicat alianțele cele mai «năstrușnice» doctrinar, s-a accelerat și un oarecare proces de clarificare doctrinară. Spun «aparent» pentru că explicația e cât se poate de rațională. Dacă PNL și PSD au fost acuzate că și-au dat mâna «peste țară și pe sub masă», fiecare vrea să își convingă electoratul că a făcut-o pentru a-și impune politicile – PSD cele de protecție socială, PNL cele de stimulare a economiei, finanțelor, industriei, etc.”, explică Alin Fumurescu

Iar comparațiile cu alte țări nu ajută prea mult în încercarea de a găsi modalități de limitare a traseismului, din cauza diferențelor de sistem politic. „Similaritățile sau diferențele cu alte democrații ar trebui discutate în parte. Situația partidelor din Franta, bunăoară, nu seamănă cu cea a partidelor din Germania, care nu seamănă cu cea a partidelor din Italia, ș.a.m.d. E vorba aici și de sistemul electoral, și de diferențele constituționale. Îmi pare rău că nu vă pot da un răspuns mai simplu.

ADVERTISEMENT

„Dacă nu-ți pasă de politică, politicii îi pasă de tine”

Întrebat dacă lipsa de claritate ideologică afectează viața politică sau calitatea democrației și în ce fel o face, Alin Fumurescu ne-a declarat: „Răspunsul la prima parte a întrebării e «da, afectează, fără doar și poate!» Răspunul la partea a doua – cum? – e ceva mai complicat. E o sabie cu două tăișuri. Pe de o parte, senzația că «toți sunt o apă și-un pământ, adicătelea mocirlă» e răspândită în electorat și-i ține pe oameni departe de politică, în general, și de alegeri, în particular. La ce să mă mai căznesc să urmăresc scena politică sau să merg să votez, când nu e nicio diferență între unii și alții?

ADVERTISEMENT

E o atitudine extrem de periculoasă, pentru că dacă ție nu-ți pasă de politică, politicii îi pasă de tine, vrei, nu vrei. Pe de altă parte, refuzul de a te baricada în spatele unor ziduri doctrinare, refuzând orice colaborare și orice compromis cu «dușmanul» de frica întinării purității doctrinare e la fel de periculoasă. Duce la polarizare excesivă și paralizie politică. Uitați-va la ce se întâmplă acum în Statele Unite, în ciuda unui sistem de «checks and balances» foarte bine pus la punct. Să nu uităm că politicieni «de stânga» care s-au deplasat spre centru, precum Bill Clinton sau Tony Blair, au avut mai mult succes decat «puriștii»”.

Fumurescu: Aș prefera sistemul pe lista „deschisă”

Fără îndoială, sistemul alegerii pe liste de partid face cvasi-imposibilă penalizarea traseistului”, explică politologul, cu referire la sistemul electoral românesc actual. „Dacă vreau să votez cu PSD-ul, să zicem, n-am încotro și-l votez “la grămadă” și pe traseistul pe care altfel îl acuz de oportunism, etc. Personal aș prefera sistemul pe lista “deschisă” în care votantul își ierarhizează preferințele dintr-o pre-selecție făcută de partid. Îmi pun pe primul loc politicianul pe care-l admir cel mai mult de la partidul X și pe ultimul loc pe traseistul care umblă să mai prindă o sinecură”, a adăugat Alin Fumurescu.

Pentru a încheia ciclic, precum romanele lui Liviu Rebreanu, de unde-am început, vă spun că e în bună măsură rezultatul unei ipocrizii generalizate care-a înflorit în vremea comunismului și care, vorba basmelor, dacă n-a murit mai trăiește și astăzi”, a conchis profesorul Universității din Houston.

Ce au în comun politicienii și microbiștii

Daniel Barbu, profesor la Universitatea București și conducător al școlii doctorale de la Facultatea de Științe Politice, nu crede că românii, în general, ar fi mai îngăduitori decât alții cu traseiștii, vina pentru migrația politică fiind în primul rând a partidelor politice.

Eu aș răsturna perspectiva. Nu aș spune că publicul, cetățenii în general, sunt mai îngăduitori cu asemenea schimbări, ci aș spune că nu există cristalizări foarte clare ale mișcărilor politice. La noi ești liberal sau pesedist sau altceva așa cum ești rapidist sau dinamovist. Nu există principii, convingeri… S-a întâmplat să ajungi acolo, te-a adus un prieten sau ți-a plăcut un lider oarecare local sau național de la un partid sau altul, așa cum îți place un jucător din fotbal și asta este totul.

Atunci, dacă nu există diferențe foarte clare, bariere de netrecut între diferitele opțiuni politice, nici publicul nu se simte dator să sancționeze când cineva sare peste aceste garduri. Sunt garduri mici, ca între vecini, nu sunt garduri foarte mari, de netrecut, să fii considerat infractor dacă treci peste ele. Nu, dimpotrivă, te duci la vecini fără probleme, sari pârleazul. Cam asta fac la noi traseiștii, și atunci se bucură de oarecare îngăduință”, a declarat profesorul Daniel Barbu pentru FANATIK.

O altă dovadă că îngăduința față de traseiști nu este o trăsătură specifică românilor ar fi și faptul că migrația politică se regăsește și în alte state.

Fenomenul nu este românesc și nici sancționarea lui sau lipsa sancționării, mai degrabă, nu este neapărat o trăsătură românească. Gândiți-vă, ca să dau un exemplu supercunoscut și de magnitudine istorică, la Winston Churchill. A trecut de trei ori de la conservatori la liberali și înapoi. Asta nu l-a împiedicat să fie de mai multe ori prim-ministru în Marea Britanie, să fie un erou al războiului. Până astăzi, este considerat cel mai popular britanic din toată istoria, potrivit sondajelor”, a exemplificat Daniel Barbu.

Politicienii, susținuți de rețelele locale

Daniel Barbu nu crede că modificarea sistemului electoral ar putea rezolva problema traseismului.

Nu are nicio legătură. Churchill nu a fost ales niciodată pe liste, ci prin scrutin majoritar. Nu cred că există o variabilă dependentă de sistemul electoral pentru că, până la urmă, fie că este scrutin majoritar, fie proporțional, cei care decid carierele politice sunt rețelele locale de patronaj care funcționează și într-un sistem și în celălalt. Nu pot să-mi închipui că ajungi pe listă sau câștigi un scrutin uninominal fără sprijinul rețelelor de notabilități locale”, a precizat profesorul Barbu.

Pentru Daniel Barbu, variabila fundamentală este atașamentul  partidelor față de democrație, în general. „Nici între democrație și ideologie nu este un statut foarte precis. Partidele pot fi democratice, chiar dacă sunt slabe din punctul de vedere al valorilor, convingerilor. Atâta timp cât sunt atașate de democrație, efectele nu sunt devastatoare pentru democrație”, a conchis Daniel Barbu.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS