Traseiştii politici sau parlamentarii de moravuri ușoare, autorii marilor succese ale PNL. Secretul din spatele racolărilor făcute de liberali. Analiză FANATIK

Nu mai puțin de 17 parlamentari și-au schimbat afilierea politică în favoarea PNL de la începutul legislaturii, majoritatea venind imediat după ce președintele Ludovic Orban declara solemn că nu va primi transfugi din alte partide. Majoritatea celor racolați sunt ”adulterini politici” sau traseişti politici cu un CV pe cât de lung pe atât de dezonorant, dar care au calitatea că sunt purtători de cartele de vot în Parlament. În numai câteva cazuri, se pot invoca motive serioase pentru schimbarea apartenenței politice.

 Traseiştii politici, promisiunea călcată în picioare de Orban

Pe 12 august 2019, Biroul Politic Național al PNL adopta adopta o hotărâre care stipula că ”BPN solicită filialelor să nu primească în Partidul Național Liberal niciun membru PSD”. Lunile următoare au arătat că decizia nu a fost o interdicție pentru racolări, ci mai degrabă dorința conducerii centrale de a controla campania de proxenetism politic pe care se pregătea să o inițieze pentru dărâmarea guvernului PSD.

La numai trei zile după, Ludovic Orban promitea solemn că ușile partidului sunt închise pentru toți cei care au susținut, la un moment sau altul, guvernele PSD. ”În PNL nu mai loc pentru nimeni care a girat acest regim profund nociv pentru România (…) Unul dintre cele mai nocive fenomene care au afectat democrația în România a fost traseismul politic. La finalul legislaturii, minim 20% din parlamentarii care au fost aleși pe listele unui partid și-au schimbat partidul. Iar o mare parte dintre ei au fost aleși în noile partide și în Parlamentele următoare și au dus acest segment oportunist care a afectat grav funcționarea normală a Parlamentului. Traseismul ce înseamnă? O trădare a cetățeanului”, declara Orban, într-un interviu pentru G4Media.

Până la acel moment, liberalii avuseseră în cursul legislaturii în curs un comportament relativ decent, lăsând racolările pe seama altor experți ai traficului de parlamentari, cei de la PSD. Ce-i drept, statutul de partid de opoziție lăsa PNL cu puține mijloace de seducție. Astfel, în iunie 2018 liberalii l-au cooptat pe deputatul de Sibiu Ovidiu-Ioan Sitterli, ce plecase de mai bine de șase luni din cauza unui conflict cu organizația județeană a PSD.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Un an mai târziu s-a înscris în PNL și deputatul PSD Alexandru-Ioan Andrei. Acesta a descoperit abia după dezastrul social-democraților de la europarlamentarele din mai 2019 cât de nociv este PSD. ”Rezultatul obținut de PNL îmi dovedește că este singurul partid care poate bate PSD, același PSD care a făcut din județul Giurgiu propria feudă, ca și cum, noi restul, nu avem niciun cuvânt de spus. Le vom dovedi că nu este așa! Giurgiul nu este feuda PSD-ului, a lui Bădălău sau a oricărui alt politician! Este al cetățenilor!”, spunea Andrei, la capătul a doi ani și jumătate de activitate în grupul PSD, fără să fi căpătat reputația de contestatar al conducerii partidului sau lui a lui Niculae Bădălău, fostul ministru al Economiei și președinte al organizației de Giurgiu a PSD.

La Senat, Vergil Chițac plecase din PNL în 2017 din cauza unui conflict intern din filiala de origine, Constanța, și a fost convins să revină după doi ani în care a fost independent, iar Matei Dobrovie venise de la USR din cauza poziționării Uniunii împotriva referendumului pentru familie.

Moțiunea anti-Dăncilă, primul dans al seducției

Dărâmarea guvernului PSD pe 10 octombrie 2019 a fost posibilă îndeosebi datorită faptului că partidul lui Victor Ponta, Pro România, a început să ia din parlamentarii PSD, unul câte unul, dar nici liberalii nu au ezitat să profite de deschiderea sezonului de codoșlâc politic generat de criza majoră prin care trecea PSD.

Astfel, a ajuns liberal cu acte senatorul Ioan-Iustin Talpoș. Acesta a fost ales pe listele PMP, dar apoi a spus ”da” și celor de la PSD și lui Gabriela Oprea când fostul vicepremier a încercat, fără succes, să resusciteze UNPR, paradisul traseiștilor din legislaturile 2008-2012 și 2012-2016. ”Ușile închise” ale PNL au fost date cu bucurie în lături și pentru intrarea deputaților PSD Mihăiță Găină și Elena Hărătău. Ultima merită o atenție specială: își datorează calitatea de deputat pentru că Gabriel Vlase a fost numit director al SIE în iulie , iar ea era următoarea pe lista PSD din Bacău. La moțiunea de cenzură împotriva Vioricăi Dăncilă a fost fidelă partidului, iar la votul pentru instalarea guvernului Orban s-a ținut tare inclusiv în ziua votului când a dat publicității un comunicat acuzator la adresa PNL și a președintelui Iohannis și le cerea românilor ca la prezidențiale ”să voteze cu inima” pentru Viorica Dăncilă.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

”Românii trebuie să fie conştienţi că, în cazul în care Guvernul Orban va fi instalat, iar Klaus Iohannis va câştiga alegerile prezidenţiale, vor fi din nou unităţi sanitare care se vor închide. Se va repeta astfel istoria din 2010, deoarece, în fapt şi de drept, PNL este noul PDL!”, scria atunci Elena Hărătău, citată de Digi24. Însă numai câteva ore mai târziu a votat ”cu inima” pentru învestirea lui Ludovic Orban.

Un caz similar a avut loc și la Senat chiar în această lună. Senatorul de Dolj Eugen Gioancă și-a anunțat, la începutul ședinței de plen din 3 februarie, trecerea de la grupul PSD la cel al PNL, moment în care social-democrații pierdeau atât majoritatea necesară pentru moțiune, cât și majoritatea la Senat care le-ar fi permis să obțină șefia acestei Camere. Gioancă a intrat în Parlament abia din vara anului trecut, el ocupând locul lui Claudiu Manda, care a fost ales europarlamentar. Bucuria PNL generată de noua lor cucerire nu a durat decât câteva ore, social-democrații anunțând că senatorul Sorin Emanuel Botnariu s-a reîntors în partid, semn că și PSD rămâne un maestru al seducției.

Și deputata Cristina Burciu a plecat din PSD la PNL tot odată cu moțiunea de cenzură care a demis-o pe Dăncilă.

Uluitorul caz al lui Emanuel Savin

Când a intrat în Senat, Emanuel Savin nu mai era demult neprihănit politic. Înainte să devină parlamentar a avut trei mandate de primar la Bușteni. Într-un interviu din aprilie 2016, Savin făcea singur rezumatul anilor de libertinaj ideologic: ”În 2001 am intrat în PDSR. Apoi PUR. PUR s-a făcut PC, apoi am intrat în PD, care s-a făcut PDL. Din PDL s-a făcut PNL… Acuma o să trec în PSD, că eu toată viaţa mi-am dorit să candidez de la PSD, dar nu m-au lăsat…” Oficializarea trecerii la PSD a avut loc înainte ca jurnaliștii de la ” Adevărul” să tanscrie interviul. ”La momentul la care i-am luat interviul, Savin era în PNL. Până l-am scos noi de pe reportofon, trecuse la PSD”, se preciza într-o notă a redacției.

Odată ajuns în Parlament, mișcările politice ale lui Savin s-au succedat în câteva luni atât de repede încât nici măcar procedurile parlamentare nu pot ține pasul cu schimbările sale. În ziua în care grupul PSD din Senat a anunțat că vrea să-l pună secretar la Comisia de apărare, Savin a anunțat că nu e cazul că a demisionat din partid. Apoi a semnat moțiunea de cenzură împotriva Vioricăi Dăncilă și i-a păcălit pe liberali că o va și vota, însă în ziua moțiunii a plecat la vânătoare. Ca să nu rămână liberalii cu inima frântă și neconsolați, a votat totuși învestirea guvernului Orban în noiembrie 2019, iar pe 28 ianuarie a anunțat că intră oficial în PNL.

Trebuia însă ca trecerea la grupul liberal să fie consemnată în acte abia la începutul sesiunii, pe 1 februarie, numai că în trei zile, inima lui Savin a fost furată de un pețitor mai tânăr, Pro România, iar PNL a rămas cu buza umflată. ”Nu am apucat nici măcar să mă declar pentru că s-a închis sesiunea. Eu trebuia să mă duc luni și să-mi anunț apartenența, dar dacă oamenii s-au sucit și mi-au făcut aici o organizație pe Valea Prahovei, atunci m-am supărat și am terminat cu ei orice discuție. Luni o să anunț la plen că renunț la afiliere și devin senator independent”, spunea Savin. Iar acesta nu-și schimbă doar partidele. Înainte a fost primar la Bușteni, acum va fi candidatul Pro România la Primăria Ploieștilor la alegerile din vară.

Un caz aparte și Remus Borza, care a fost exclus din ALDE pentru că a votat împotriva demiterii guvernului Grindeanu. După doi ani de neafiliere politică, Borza s-a împotrivit din nou curentului și s-a înscris în PSD în iunie, într-un moment în care în acest partid mai mult se ieșea decât se intra. Viorica Dăncilă l-a numit consilier onorific pe probleme economice. Idila cu social-democrații nu a durat prea mult după ce Borza ”a fluierat în biserică” și a vorbit despre reducerea numărului de ministere și a aparatului bugetar, erezie supremă în PSD pentru care deputatul și-a pierdut funcția de consilier la premierului.

Borza a votat moțiunea împotriva premierului pe care-l consiliase așa că în ianuarie 2020 a intrat și el pe ”ușile închise” ale PNL, iar premierul Ludovic Orban l-a numit în exact același post pe care-l primise și de la Dăncilă, anume consilier onorific.

Răpirile din seraiul lui Victor Ponta

Fostul premier Victor Ponta a avut un rol decisiv în dărâmarea guvernului PSD, dar nu a vrut să voteze guvernul Orban în pofida poziției exprimate de o aripă a Pro România, condusă de către deputații Daniel Constantin și Sorin Cîmpeanu, susținuți și de alți parlamentari ai partidului. Cum votul favorabil lui Orban i-a plasat de facto în afara Pro România a fost o chestiune de timp până să se înscrie toți în PNL.

Dacă liderii lor, Constantin și Câmpeanu, nu au antecedente de traseism, odată cu ei au intrat în PNL oameni care au păcătuit prin nestatornicie nu o singură dată. Deputatul Liviu-Ioan Balint a fost ales ca deputat PMP, dar a fost incapabil să spună ”nu” ademenirilor venite de la PSD, iar apoi a fost sedus și de către Pro România. Mircea Banias a avut este parlamentar din 2008, de-a lungul a trei flușturatice legislaturi. Prima dată a fost ales senator PDL, dar când steaua acestui partid era în căderea, Banias a trecut la PNL, în februarie 2012. Pentru un al doilea mandat, s-a aruncat în brațele primitoare ale PC, care apoi a fuzionat lui partidul lui Tăriceanu și s-a transformat în ALDE. În conflictul dintre Tăriceanu și Daniel Constantin a ales tabăra perdantă și a fost exclus ajungând ulterior la Pro România.

Damian Florea a fost parlamentar PC din 2004. Ca și Banias, a fost exclus din partid fiind din tabăra lui Daniel Constantin, dar a evitat să meargă pe calea incertă a constituirii unui partid nou alături de Victor Ponta și Daniel Constantin și s-a înscris în martie 2018 în PSD, partid care la acea vreme dădea impresia că-și ia foarte în serios rolul de ”sugar daddy” pentru parlamentarii săi fideli. După catastrofa de la europarlamentare, Florea s-a reorientat către foștii săi colegi din aripa disidentă a ALDE, ”emoționanta regăsire” având loc acum în Pro România, partid care era atunci pe val.

O clipă de sinceritate

La șase luni distanță de la decizia luată de ochii lumii de liderii PNL de a nu primi traseiști în partid, un liberal recunoaște practic că partidul nu s-a dat în lături să-și încalce propriile promisiuni. Întrebat într-un interviu pe care l-a acordat astăzi pentru RFI România dacă există posiblitatea ca PNL să primească și alți parlamentari de la Pro România și ALDE, liderul de grup al deputaților PNL, Florin Roman, a răspuns: ”Da. Au fost situații în care am primit astfel de parlamentari, pe cei care au votat alături de Guvernul liberal și și-au asumat public acest lucru. Altă soluție nu există, pentru că matematica e destul de simplă: nu poți aduna această majoritate, decât dacă faci genul ăsta de compromis”.