Via Transilvanica – „Drumul care unește” este un traseu din România pe care nu mulți au curajul să-l străbată – nici măcar în sezonul cald. Însă, cei care decid să-l parcurgă iarna, vor avea parte de o aventură de neuitat și peisaje așa cum vezi doar în filme.
Via Transilvanica este în topul celor mai spectaculoase trasee de drumeții din România, având în vedere diversitatea culturală, etnică, istorică și naturală a Transilvaniei, Bucovinei și Banatului.
Totuși, nu este un drum pentru amatori, căci acesta străbate țara în diagonală, de la Putna până la Drobeta Turnu Severin, și se întinde pe 1400 de kilometri, care pot fi parcurși pe jos, cu bicicleta sau călare, adică fără mașină.
Traseul traversează nu mai puțin de 10 județe: Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Sibiu, Brașov, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți și e împărțit în șapte ținuturi cultural-istorice: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica, Terra Romana.
De asemenea, Via Transilvanica este împărțit în mai multe regiuni istorice: Bucovina, Ținutul de Sus, Ținutul Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica și Terra Romana.
Via Transilvanica este marcată cu semne vopsite și stâlpi indicatori, iar la fiecare kilometru se află o bornă din andezit sculptată unic. Aceste borne, care formează probabil cea mai lungă galerie de artă din lume, îi însoțesc pe drumeți pe tot traseul care traversează Munții Carpați.
Parcurgerea Via Transilvanica este dificilă și vara, astfel că nu mulți se încumetă să-l parcurgă. Construit între 2018 și 2022, este un itinerar de lung parcurs, inspirat de poveștile altor rute similare din Europa, America de Nord și alte colțuri ale lumii. În esență, însă, reprezintă o inițiativă socială care pune comunitățile locale în prim-plan.
Proiectul urmărește să revitalizeze regiuni din țară aparent uitate și depopulate din cauza provocărilor economice. Călătorii care străbat acest drum, purtând rucsacul în spate, aduc un suflu nou acestor locuri, căutând la finalul zilei un minim de ospitalitate și o figură prietenoasă cu care să împărtășească povești.
În general, turiștii selectează doar anumite porțiuni din traseul care pleacă chiar din curtea Mănăstirii Putna. Însă, iarna, farmecul drumului este cu totul aparte. Totuși, de subliniat este că drumul devine mai greu accesibil și există riscul întâlnirii cu animale sălbatice, precum urși sau lupi.
Unul dintre traseele recomandate este cel care te poartă pe drumul forestier către cătunul Măgureni, ascuns în Munții Șureanu din județul Hunedoara. Acesta șerpuiește de-a lungul Văii Sibișelului și urcă abrupt către un fost sat de păstori, acum liniștit și aproape uitat, unde doar un schit de maici mai dă viață locului. Priveliștea este impresionantă, dar accesul nu e ușor, necesitând pregătire și echipament adecvat.
Este important ca cei care se aventurează pe Via Transilvanica să verifice condițiile meteo în prealabil și să aibă cu ei: haine termice, bocanci impermeabili, căciuli, mănuși, lanterne și un sistem de comunicație fiabil.
În plus, efortul fizic crescut necesită hidratare și hrănire corespunzătoare. Salvamont România le sugerează turiștilor să-și anunțe mereu prietenii și apropiații unde urmează să meargă. Iarna, mai mult decât în restul anului, timpul trebuie gestionat bine, pentru a nu rămâne pe traseu noaptea.
„Pentru mine a fost prima încercare de drumeție mai lungă. Am cărat în bagaj numai frici și incertitudini. Acum sunt mândru că am supraviețuit celor trei zile din Bucovina și pot mărturisi: Via Transilvanica chiar e traversabilă iarna. Mai mult decât atât, este minunată“, a spus un turist care a mers pe traseu iarna, conform adevarul.ro.