Tratatul de la Trianon bagă zâzanie în CCR! Trei judecători critică sărbătorirea evenimentului: ”Nu trece testul elementar al democrației”

Tratatul de la Trianon, prin care Ungaria a cedat României Transilvania, a încins spiritele și la Curtea Constituțională după ce a ajuns pe rolul CCR legea prin care 4 iunie, data semnării acordului din 1920, devine Ziua Tratatului de la Trianon, ce este sărbătorită oficial pe teritoriul național.

Trei judecători CCR au întocmit opinii separate la decizia  Curții prin care proiectul de lege a fost declarat constituțional, opinii separate în care legii i se impută că ”nu trece testul elementar al democrației” și că încalcă normele toleranței și statului de drept.

Dincolo de chestiunile juridice foarte tehnice, în disputa dintre magistrații Curții legată de celebrarea prin lege a Tratatului de la Trianon au apărut argumente care țin mai degrabă de filosofia politică, o situație destul de rară în jurisprudența Curții.

Iohannis nu a reclamat legea ca fiind contrară valorilor democrației

Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea pe 5 iunie privind neconstituționalitatea legii. În sesizare, șeful statului nu a contestat în sine celebrarea semnării tratatului, ci aspecte de ordin tehnic, el afirmând că o simplă declarație adoptată de Parlament ar fi fost suficientă.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

”Dispozițiile conținute și, în mod special, cele care ar trebui să constituie obiectul de reglementare, au un caracter pur declarativ, deoarece acestea nu sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia (…) Or, de esența unei legi, ca act juridic al Parlamentului, este însuși caracterul normativ al acesteia, iar nu unul eminamente declarativ, lipsit de efecte juridice”, argumenta președintele.

Pe 15 iulie CCR a respins sesizarea președintelui cu un vot de 6 la 3, iar marți motivarea deciziei a fost publicată în Monitorul Oficial. Motivarea respinge, pe rând, toate argumentele juridice invocate de către Iohannis. ”O lege cu un atare obiect de reglementare reprezintă o chestiune de oportunitate față de care Parlamentul, în calitatea sa de unică autoritate legiuitoare, are deplină competență”, se arată, printre altele, în textul motivare.

Kelemen Hunor, citat în opinia separată a judecătoarelor CCR

În schimb, una dintre opiniile separate, cea semnată de către judecătoarele Livia Stanciu și Simina Tănăsescu, invocă aspecte care nu au fost menționate nici în sesizarea președintelui, nici în răspunsul majorității judecătorilor CCR, cele două susținând că legea este neconstituțională pentru că pune în discuție chiar fundamentele statului de drept și ale democrației.

”O astfel de abordare juridică a unui fapt istoric de către Parlamentul României pune în discuție, încă o dată, caracterul ontologic al toleranței  în orice democrație și al democrației pentru orice stat de drept (…) În opinia noastră, Legea pentru declararea zilei de 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon nu trece testul elementar al democrației și al statului de drept”, au afirmat cele două judecătoare în opinia separată la decizia Curții.

Digisport.ro

Se pregătește ”nota de plată”! Ce riscă Ronald Araujo, după gesturile făcute la adresa lui Istvan Kovacs

Mai mult, cele două reiau o afirmație făcută de către liderul UDMR, Kelemen Hunor, în cadrul dezbaterilor din Parlament pe marginea acestei legi, fără însă ca numele acestuia să fie menționat explicit: ”O majoritate fără remușcări nu își demonstrează puterea în mod ostentativ”.

Legătura dintre ”Legea Trianon” și liceul catolic de la Târgu-Mureș

A doua opinie separată este semnată de către judecătorul Varga Attila, deputat UDMR în perioada 1990-2012. Acesta susține că legea nu face decât să constate când a fost semnat tratatul, lucru care este deja o certitudine istorică. Varga argumentează că legile care au instituit astfel de zile de celebrare au avut în vedere semnificația simbolică a unei date, nu faptul istoric în sine.

”Reglementarea prin lege a unor aspecte factuale (valoarea accelerației gravitaționale, data la care a avut loc o anumită bătălie) nu face decât să anihileze normativismul și să îl înlocuiască cu o construcție eteroclită ce nu își găsește locul în domeniul dreptului”, a scris Varga.

În mod surprinzător, acesta face o legătură între legea referitoare la Trianon și legea privind înființarea Liceului romano-catolic de la Târgu-Mureș, care a fost declarată neconstituțională la CCR în urmă cu doi ani. Atunci legea a fost promovată de UDMR, însă PNL și USR au sesizat la Curte faptul că înființarea unei școli prin lege încalcă atribuțiile Guvernului și că nu poate fi dată o lege pentru o singură școală.

”Atât timp cât o lege care înființa o unitate de învățământ preuniversitar este neconstituțională pe motiv că nu are caracter normativ cu atât mai mult este afectată de aceleași vicii de neconstituționalitate o lege care declară că un act istoric a avut loc la o anumită dată”, mai scrie Varga.