News

Tratatul de la Trianon, la 101 ani. Adrian Cioroianu: “Viktor Orban nu are interesul să conteste graniţele europene”

La 4 iunie 1920, a fost semnat Tratatul de la Trianon, care a stabilit frontiera României cu Ungaria, iar după 101 de ani de reacții revanșarde, istoricul Adrian Cioroianu oferă o perspectivă rațională, acuzând o atitudine tribală, de ambele părți.
04.06.2021 | 13:35
Tratatul de la Trianon la 101 ani Adrian Cioroianu Viktor Orban nu are interesul sa conteste granitele europene
Tratatul de la Trianon, la 101 ani. Adrian Cioroianu: "Viktor Orban nu are interesul să conteste graniţele europene" Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Tratatul de Pace de la Trianon a fost semnat la 4 iunie 1920, de 17 state aliate și asociate și Ungaria, dar creează polemici inclusiv în zilele noastre. În preambul s-a consacrat încetarea existenței Imperiului Austro – Ungar. La fel, a fost denunțat Tratatul de la Buftea – București, din 7 mai 1918, impus României de Puterile Centrale, de pe urma căruia Ungaria, ca parte a Austro – Ungariei, a obținut beneficii teritoriale. Prin Articolul 27 au fost fixate frontierele Ungariei cu Austria, cu Regatul Sârbo – Croato – Sloven, cu Cehoslovacia și cu România. Așadar, a fost legalizată desprinderea de Austro – Ungaria a teritoriilor locuite de români: Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș.

Ce reprezintă acum, la 101 ani distanță, Tratatul de la Trianon, a explicat, ÎN EXCLUSIVITATE pentru FANATIK, istoricul Adrian Cioroianu: „Pentru România și pentru statul român este un moment foarte important. Puterile învingătoare în Primul Război Mondial au recunoscut justețea granițelor României, dinspre vest. Sigur, în urma acestui tratat, unii s-au bucurat, iar alții s-au plâns. Dar cei care plâng nu sunt mai tribali decât cei care se veselesc!”.

ADVERTISEMENT
Istoricul și diplomatul Adrian Cioroianu (sursa facebook.com)
Istoricul și diplomatul Adrian Cioroianu (sursa facebook.com)

Adrian Cioroianu: „Constatăm atitudinea tribală de ambele părți. În istorie există pasiuni!”

Adrian Cioroianu are o perspectivă largă asupra contextului în care s-a semnat documentul. „Amintiți-vă că această graniță de vest a fost ratificată relativ ușor. În ce ne privește, problemele au apărut la granița estică. Au fost țări care au întârziat recunoașterea graniței de est, în timp ce în privința graniței de est nu au existat obiecții”, a declarat istoricul.

Cu toate acestea, documentul s-a născut greu, fiind unul dintre ultimele documente din sistemul de tratate de la Versailles. Dificultatea a constat în aducerea Ungariei în fața Conferinței de Pace de la Paris, după ce la Budapesta s-au perindat mai multe guverne care au făcut trecerea de la regimul imperial la unul democratic și apoi, comunist. Tranziția ungară a cunoscut atunci și forma republicană de stat, sub Mihaly Karoly, primul președinte, care a cedat puterea bolșevicilor conduși de Bela Kun, pentru a salva integritatea Ungariei istorice. Revoluția bolșevică a fost, însă, înăbușită, cu largul aport al armatei române, fapt care a amplificat sentimentele naționaliste, de ambele părți.

ADVERTISEMENT

Acum, după mai bine de un secol, ambele țări sunt membre ale Uniunii Europene, context în care discutăm despre civilizație și despre „europenism”. Totuși, există reacții violente, atât în zona maghiară, iar premierul Viktor Orban este un exemplu, cât și exacerbarea în spațiul românesc. Diplomatul Adrian Cioroianu a făcut lumină pe marginea acestui subiect.

„Vorbim despre o atitudine tribală, din ambele sensuri. Trebuie să înțelegem că în istorie există pasiuni. Să remarcăm că atunci când joacă Naționala României cu Naționala Ungariei, evident că unii vor ține cu România, iar alții, cu Ungaria. Nimic mai logic. Acestea sunt chestiuni care nu au legătură cu Uniunea Europeană”, a explicat Adrian Cioroianu.

ADVERTISEMENT

Trianonul pentru unguri, la fel de trist precum Turtucaia pentru români

Interlocutorul nostru a făcut o comparație între ce reprezintă semnarea Tratatului de la Trianon pentru unguri și înfrângerea istorică a Armatei Române la Turtucaia, din timpul Primului Război Mondial.

Bătălia s-a desfășurat în perioada 1 – 6 septembrie 1916 și s-a încheiat cu înfrângerea catastrofală a trupelor noastre, care apărau portul Turtucaia. Ostilitățile s-au desfășurat în contextul în care, la finalul lunii august, România declarase război Austro – Ungariei. Ca ripostă, Germania și Turcia au declarat război României. De asemenea, Bulgaria, aliata Germaniei, ne-a declarat război, la 1 septembrie 1916, într-un moment în care armata țării vecine, pregătită din timp, a pornit către Turtucaia, cel mai vestic punct de teritoriu românesc de la sudul Dunării.

ADVERTISEMENT

Adrian Cioroianu a explicat comparația dintre înfrângerea românilor de la Turtucaia și Tratatatul de la Trianon: „Istoria trebuie înțeleasă cu toate nuanțele sale. Inevitabil, anumite date sunt pentru unii un prilej de bucurie, iar pentru alții, de tristețe. Acest fenomen este valabil și pentru noi, românii. Nici noi nu ne veselim la toate sărbătorile vecinilor noștri. Când bulgarii sărbătoresc victoria de la Turtucaia, de la sud de Dunăre, din timpul Primului Război Mondial, noi n-avem niciun motiv pentru a ne bucura”.

Fostul ministru de externe al României este convins și că, de asemenea, nu avem nici motive ca să-i condamnăm pe vecini de la sud de Dunăre. Potrivit lui Cioroianu, „orice bulgar rațional își dă seama și el că noi nu avem niciun motiv să ne bucurăm. Din acest motiv vorbesc despre diferența dintre memorie și istorie. Cu toții avem o singură istorie, dar fiecare comunitate are propria sa memorie”.

Premierul ungar Viktor Orban (sursa hepta.ro)
Premierul ungar Viktor Orban (sursa hepta.ro)

„Viktor Orban nu are interesul să conteste granițele europene”

S-a discutat foarte mult, în ultimii ani, despre strategia actuală a Ungariei în privința politicii externe. Mai exact, s-a vorbit despre care sunt obiectivele pentru care, în societatea ungară și în comunitățile maghiare din afara frontierelor, politicienii și partidele pe care le reprezintă nu au nicio șansă de afirmare, dacă nu condamnă Tratatul de la Trainon.

Cel mai important actor politic de la Budapesta, Viktor Orban, a pus și el paie pe focul Trianonului, prin discursul foarte incisiv de la Satoralaljaujhely. Totul s-a petrecut la data de 6 iunie 2020, la distanță de 100 de ani de la semnarea documentului.

Din acest discurs am aflat că Vestul (a se înțelege Puterile Aliate învingătoare în „Marele Război”, în speță Anglia, Franța, SUA și Italia) a violat granițele milenare ale Europei Centrale și a înghesuit Ungaria între frontiere care nu pot fi apărate, făcând din această țară „o celulă a condamnaților la moarte”. Asta, deși Ungaria este o țară foarte „vie” în perimetrul european, în ciuda faptului că, potrivit premierului maghiar, și-a propus să asiste „la înmormântarea celor care au vrut să ne bage pe noi în mormânt”.

Surprinzător, însă, același Viktor Orban nu a condamnat, anul trecut, România în discursul său, afirmând doar că „frontiere are numai statul, nu și națiunea”. Adrian Cioroianu s-a referit și la acest aspect: „Este un punct de vedere. Oricum, Viktor Orban are destule probleme cu o parte importantă a politicienilor europeni, drept pentru care nu este în interesul lui să apară în postura unei persoane care contestă granițele din Europa”.

„Asta ar fi prea mult, chiar și pentru domnul Viktor Orban. Din acest motiv, a pronunțat un lucru care nu poate fi contrazis. Și în cazul nostru, există români care trăiesc dincolo de granițele țării. Așadar, ce spune Viktor Orban despre maghiari, este valabil și pentru români. Și în cazul nostru, granițele românilor sunt mai mari decât granițele României”, a continuat istoricul Adrian Cioroianu.

O sărbătoare potrivită pentru calendarul oficial?

„Sindromul Trianon” persisită. Păreri provenite din sânul Consiliului Național al Maghiarilor din Transilvania susțin că autonomia – culturală, personală și teritorială – a comunității maghiare din Ardeal înseamnă vindecarea rănilor Trianonului. Este, așadar, firesc ca pe vecinii noștri să nu-i încânte prea mult sărbătorirea semnării documentului de la 4 iunie.

Fostul demnitar consideră că acest aspect nu trebuie să ne surprindă, pentru că, până la urmă, fiecare popor, ca și fiecare comunitate, are propria sa memorie: „Aici discutăm despre diferența dintre istorie și memorie. Istoria este, pe cât posibil, neutră, în timp ce memoria este subiectivă”.

„În măsura în care pe români îi bucură ziua de 4 iunie, în comunitățile maghiare nu este o zi fericită. Repet, acest lucru nu trebuie să ne surprindă, din motive care sunt pe înțelesul tuturor. Fiecare comunitate are propria sa memorie istorică”, a spus, în completare, Adrian Cioroianu.

Argumentația a venit imediat: „Trebuie adăugat faptul că, dincolo de pasiuni, există și oameni indiferenți. Așadar, să nu ne imaginăm că toți românii sunt exuberanți în ziua de 4 iunie. Există foarte mulți compatrioți care nu știu ce s-a întâmplat în 1920, la Trianon. Din acest punct de vedere, nu avem niciun motiv de surprindere. Trebuie să acceptăm că nu trebuie să condamnăm memoria celuilalt. Din acest motiv, eu cred că nu a fost o idee bună să înscriem această zi în rândul sărbătorilor oficiale. A existat chiar și această propunere!”

Mai mult, pentru a perecepe exact importanța actului la care ne referim pe larg, există o serie de istorici care susțin că, practic, Tratatul de la Trianon este actul de naștere al Ungariei, ca stat modern, independent și suveran, inclusiv ca subiect de drept internațional.

„A condamna fapul că maghiarii au partide etnice nu ne ajută cu nimic!”

Dincolo de percepția pe care o emană asemenea documente importante, există, însă, diferențe de atitudine, la nivel european. S-a discutat foarte mult despre faptul că o parte a ungurilor care conviețuiesc cu alți cetățeni ai UE, pe teritoriul unor țări precum România, Cehia sau Slovacia, dezvoltă anumite atitudini ostile pe teritoriul statelor unde își câștigă pâinea. În anumite locuri, anumiți etnici au creat inclusiv diverse formațiuni anacronice, de extremă dreaptă, cu largul concurs al unor galerii sportive.

Acest fenomen nu este valabil și în cazul românilor care trăiesc în diaspora, și care respectă respectivele state. De altfel, nu există niciun partid sau vreo formațiune agresivă românească, nici în Ungaria, nici în Serbia, nici în… Spania, spre exemplu, acolo unde trăiesc și muncesc o mulțime de conaționali de-ai noștri.

Adrian Cioroianu s-a referit și la acest aspect: „Nu trebuie comparați cetățenii din două state vecine, Serbia și Ungaria, cu românii din Spania, deși aceștia din urmă sunt numeroși. Este adevărat că românii din Serbia sau din Ungaria nu se comportă într-un mod agresiv, dar, pe de altă parte, această coagulare politică a maghiarilor, care își înființează partide pe criterii etnice și care nu are loc doar la noi, ci și în alte țări, ține de maniera lor de a-și păstra identitatea. Cu siguranță, din punct de vedere politic rămâne de discutat cât de moderne mai sunt partidele etnice”.

„Pe de altă parte, ce se întâmplă cu ungurii, nu este un caz singular. Mai există și alte țări, inclusiv din cadrul UE, în care apar asemenea partide, din Scoția și până în Catalunya. Dialogul dintre majoritate și minoritate, mai ales când se discută despre etnii, trebuie păstrat în orice condiții și reprezintă o problemă foarte delicată, care trebuie tratată cu atenție”, a fost de părere Cioroianu.

De altfel, fostul șef al diplomației românești este de părere că a condamna fapul că maghiarii au partide etnice nu ne ajută cu nimic. „În cadrul democratic este permisă inclusiv această coagulare etnică, la nivel politic. Faptul că românii nu s-au îndreptat spre o asemenea zonă ține de specificul fiecărei comunități”, a detaliat dumnealui.

Ungurii, parte importantă a procesului electoral românesc

Revenind, însă, la Tratatul de la Trainon, trebuie adăugat că, prin articolele 46 – 60, Ungaria s-a obligat să asigure protecția minorităților rămase pe propriul ei teritoriu, prevederile fiind identice cu cele impuse celorlalte state succesorale Austro – Ungariei, inclusiv Austriei. De asemenea, pe teritoriul țării vecine nu există partide create pe criterii etnice, și nici organizații de această natură, devenite factori politici importanți, dacă nu chiar decisivi.

În alte țări, situația este diferită, și este de notorietate faptul că UDMR nu este, spre exemplu, înregistrată oficial ca partid politic. Adrian Cioroianu a analizat și acest aspect, care are, însă, mai multă legătură cu situația politică și etnică, decât cu aniversarea Tratatului de la Trianon, însă ne ajută să înțelegem întregul context istoric.

„Din acest motiv am afirmat că, în privința ungurilor, trebuie să constatăm un anumit tip de coagulare. Indiferent că formațiunea sau formațiunile respective sunt asociații sau uniuni, legea le permite să acționeze politic. Așadar, nu încalcă legea, participând la alegeri. Dimpotrivă, aș spune că este foarte important faptul că ei participă la procesul electoral din România”, a precizat Cioroianu.

„A fi naționalist nu este un păcat!”

Orice discuție despre Tratatul de la Trianon nu poate avea loc fără a înțelege ce înseamnă, în anul de grație 2021, factorul naționalist, la scară europeană. Problema este amplă și delicată…

Referindu-se la acest aspect, Adrian Cioroianu a declarat: „Tema naționalismului este vastă. Poți fi naționalist dacă așa simți, pentru că, într-o societate democratică, fiecare om este liber să simtă orice. A fi naționalist nu este un păcat. Dar dacă ne întoarcem în trecut și ne amintim cum au fost vopsite băncile în tricolor la Cluj, aici este vorba despre un exces de zel, nici măcar despre patriotism. Unii vor fi naționaliști în continuare, alții sunt patrioți, iar alții rămân indiferenți. Oamenii nu gândesc la fel”.

„Trebuie să acceptăm că există anumite tipuri de comportament și fiecare om răspunde altfel la anumiți stimuli. Unii pot fi chiar naționaliști, dar să recunoască naționalismul vecinilor, iar alții pot fi, de asemenea, naționaliști, dar să afirme că vecinii trebuie să plece privirile în fața românilor. Alții sunt, pur și simplu, români europeni, și rămân indiferenți la aceste probleme, care sunt de natură politică și nu istorică”, a punctat intervievatul nostru.

Tratatul a intrat în vigoare la 26 iulie 1921

Să revenim, însă, în final, la aniversarea Tratatului de la Trianon. Deși documentul a fost semnat, așa cum spuneam, la 4 iunie 1920, el a intrat în vigoare în ziua de 26 iulie 1921.

„În legătură cu orice dată istorică, aceasta trebuie analizată cu rațiune și mai puțin cu sufletul. Noi tebuie să punem mai multă minte, în tot acest context. Oamenii să înțeleagă semnificația datelor respective și nu faptul că ele țin sau nu de mândria națională. Acesta din urmă este un sentiment, dar a cunoaște istoria ține de rațiune”, a încheiat Adrian Cioroianu.

Se cuvine, însă, să facem și un scurt istoric al punerii în aplicare a Tratatului semnat de 17 state aliate și asociate, cu Ungaria. Din partea României, acest document a fost semnat de Nicolae Titulescu, viitor ministru de externe și de dr. Ion Cantacuzino, ministru de stat. Din partea Ungariei, Tratatul a fost semnat de Gaston de Benard (Bernard Agoston), Ministrul Muncii și Ocrotirii Sociale și de Alfred Drasche – Lazar de Thorda, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar.

Documentul parafat la Trianon a fost ratificat de Parlamentul României la 17 august (Senatul) și 26 august 1920 (Camera Deputaților). Parlamentul Ungariei a ratificat actul la 14 noiembrie 1920. Instrumentele de ratificare au fost depuse la Ministerul Afacerilor Străine al Franței (depozitarul tratatelor), de către guvernul român la 4 septembrie 1920, iar de guvernul maghiar, la 23 martie 1921.

Tratatul de Pace cu Ungaria a intrat în vigoare la 26 iulie 1921, după ce, în prealabil, fusese ratificat și de celelalte puteri semnatare. Practic, din punct de vedere juridic, conform prevederilor acestui document, starea de beligeranță din Primul Război Mondial a încetat la 26 iulie 1921.

 

ADVERTISEMENT
Tags: