Războiul dintre Rusia şi Ucraina a început pe data de 24 februarie, cu o zi înainte să se reia prima ligă de fotbal. O parte a jucătorilor au ajuns de pe terenul de fotbal direct pe front, în timp ce alţii au părăsit ţara şi s-au refugiat în România, Polonia sau în alte state, unde li s-au pus la dispoziţie condiţii de pregătire.
Pe data de 7 aprilie a avut loc pe stadionul Giuleşti şi primul meci al unei echipe din Ucraina după izbucnirea conflictului: selecţionata U-19 a lui Dinamo Kiev a evoluat în optimile de finală din Youth League cu Sporting Lisabona, scor 1-2.
S-a pus chiar şi problema ca unii fotbalişti ucraineni de la Dinamo Kiev sau Şahtar Doneţk care se pregătesc în România să semneze pentru două luni cu FCSB, iar din vară să revină la echipele lor de club.
Fotbaliştii ucraineni care se antrenează departe de casă suferă adevărate traume din cauza războiului. FANATIK a stat de vorbă cu psihoterapeutul Iuliana Spânu pentru a înţelege cum îi afectează războiul pe sportivii care se antrenează în România şi privesc neputincioşi la situaţia de la ei de acasă:
“Chiar dacă sunt pregătiţi şi acţionaţi mental pentru activităţi care necesită o concentrare mare sau adaptare la condiţii nefavorabile, situaţia din Ucraina este cu mult diferită faţă de obstacolele sportive pe care trebuie să le depăşească.
Aici vorbim de o ameninţare asupra propriei vieţi sau asupra celor dragi, nu de o înfrângere la un meci. Unii dintre ei au venit singuri. Dar una dintre marile calităţi ale sportivilor de performanţă este să depăşească momente de cumpănă, dar să nu omitem că ei sunt, în primul rând, oameni şi oricât de puternici ar fi, este posibil să nu ai un psihic de neclintit.
În situaţia de faţă, indiferent de profilul sportului, ei reprezintă un tot unitar, un întreg. Trec cu toţii prin această situaţie dificilă, prin aceleaşi emoţii şi împărtăşesc aceleaşi temeri pentru viitor. Instinctual în faţa ameninţării vieţii acţionează frica şi acum, mai mult ca niciodată au nevoie de consiliere psihologică, de oameni care să discute, cu ei.
Este foarte important să li se permită să vorbească despre ceea ce simt, de a le susţine moralul. Îi va ajuta şi antrenamentul, pentru că se vor concentra pe altceva şi sportul ne ajută mult şi din punct de vedere chimic să ne adaptăm la anumite situaţii, mai ales că în cazul lor sportul este şi pasiune”, explică Iuliana Spânu.
Psihoterapeutul consideră că nivelul la care se află acum fotbaliştii nu poate fi comparabil cu cel la care performează într-o perioadă normală. În plus, traumele psihice trăite se pot transforma în simptome fizice precum insomnii, dureri musculare sau altele:
“Să fim realişti, acele aşteptări care erau înainte nu mai erau plauzibile în momentul de faţă. Poate că mulţi dintre ei şi-au pierdut capacitatea de concentrare şi mai ales că ei sunt sportivi există şi un mecanism de apărare referitor la situaţiile delicate şi cum fac faţă la ele.
De exemplu, dacă o experienţă declanşează sentimente negative, pot apărea diverse somatizări. Ceea ce simt se poate transforma în simptome fizice şi mai ales, în cazul sportivilor care îşi folosesc corpul pentru a performa. De la insomnii, la dureri de stomac, dureri musculare, lentoare în mişcări, toate acestea îşi pot face simţită prezenţa.
Cred că ar fi foarte bine să continue antrenamentele pentru că alternativa… Ok, vor sta pe pauză, se vor menaja, dar acest stat construieşte un teren favorabil pentru tot felul de gânduri negative, cu cele mai negre scenarii şi atunci nu prea îl ajută.
Acţiunea, comportamentele de într-ajutorare, antrenamente, întâlniri cu echipa în care să vorbească, activităţile pe care le fac aici în România ajută. Nu înseamnă că dacă nu ne gândim la o situaţie nu se întâmplă. Dar sunt nişte ancore de supravieţuire pentru ei în acest context”, a explicat Iuliana Spânu pentru FANATIK.
La finalul lunii februarie, fotbalişti de la mai multe formaţii din Ucraina au fost primiţi în Centrul Naţional de Fotbal de la Mogoşoaia de FRF, unde li s-a oferit cazare şi condiţii de pregătire în această perioadă dificilă.