Trebuiau instituțiile statului să se pregătească pentru atacul hibrid al Rusiei? Care sunt amenințările și riscurile la adresa țării identificate în Strategia de Apărare din 2020

Președintele Iohannis a explicat miercuri, la Bruxelles, că țara noastră a avut „o reacție puternică și corectă” la atacul hibrid la care a fost supusă cu ocazia alegerilor, lăsând totuși să se înțeleagă că instituțiile statului aveau puține mijloace la îndemână pentru a putea preveni o astfel de acțiune ostilă. Pe de altă parte, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, documentul elaborat de Administrația Prezidențială, identifica încă de acum patru ani o parte din amenințările concretizate astăzi dar și multe dintre riscurile ignorate în ultimii patru ani.

Ce riscuri și amenințări identifica Strategia de Apărare din 2020

Documentul, elaborat în anul 2020, deci în plină pandemie COVID, a vizat strategia de apărare a țării pe următorii patru ani, deci inclusiv anul 2024. Documentul vorbește încă de la primele paragrafe despre „comportamentul agresiv al Federației Ruse, acțiunile de militarizare a regiunii Mării Negre și de tip hibrid desfășurate de acest stat”, statul despre care autoritățile române au afirmat că se află în spatele atacului hidrid la adresa României, atac materializat prin promovarea candidaturii lui Călin Georgescu. Mai mult, documentul este prezentat drept unul cu caracter strategic-aplicativ, în sensul că „trasează orientări, în funcţie de care instituţiile din sistemul naţional de securitate vor acţiona în perioada următoare”.

Altfel spus, în baza acestui document instituțiile statului trebuiau să se pregătească pentru amenințările și riscurile identificate, iar președintele statului, cel care și-a asumat această strategie, avea datoria să vegheze asupra modului în care instituțiile statului au urmat în acești ani această strategie.

Revenind la documentul citat, Rusia și amenințarea pe care acest stat o reprezenta apare și la capitolul privind evaluarea mediului de securitate. „Atitudinea și acțiunile Federației Ruse, de încălcare a normelor dreptului internațional, generează perpetuarea și extinderea divergențelor cu unele state occidentale și NATO, constituind obstacole serioase în identificarea soluțiilor viabile de asigurare a stabilității, predictibilității și securității”.

Digi24.ro

Pedeapsa primită de o femeie care le-a bătut în tavan vecinilor de deasupra ei, din cauza zgomotului. Decizia luată de un Tribunal

În plus, la același capitol era subliniată și ascensiunea tendințelor populiste la nivelul mai multor state din spațiul european și nu numai, cu efectul de creștere a „distanțării sistemelor politice și a liderilor acestora de preocupările imediate și vitale ale cetățenilor” și riscurile ca acesta state să se concentreze pe o politică naționalistă, cu accentul pe interesele tactice individuale.

Ce amenințări identifica România în 2020

La capitolul amenințări, chiar înaintea crizei economice cauzate de pandemia Covid-19, documentul sublinia „tendinţa adversarilor statali şi non-statali de a exploata capacitatea limitată a comunităților, și a societăţii în general, de a se proteja în faţa imixtiunilor ostile”.

Apoi, mai multe puncte erau dedicate agresivității Rusiei, care-și consolida potențialul militar prin militarizarea Crimeii, fiind prezentă și amenințarea unor acțiuni informative ostile, „pentru rafinarea şi dezvoltarea bazelor de sprijin şi a canalelor de propagandă, cu potenţial de obstrucţionare a proiectelor strategice ale României”. Punctul următor din document vorbea clar despre ce anume ar putea viza aceste acțiuni informative.

„Acţiuni ostile de influenţă derulate în spaţiul public, având ca scop schimbarea de percepţii şi influenţarea comportamentului societăţii civile, constituie o ameninţare constantă la adresa securităţii sociale, având potenţialul de a se amplifica pe fondul diversificării mijloacelor de comunicare în mediul online”, se mai arată în documentul citat.

Digisport.ro

PSG ”pune pe masă 50 de milioane de euro pentru Radu Drăgușin”! Tottenham s-a decis imediat

Riscul tentației iliberale

În anul 2020 curentul suveranist de astăzi era analizat sub eticheta iliberalismului, termenul promovat de către premierul ungar, Viktor Orban. Reamintim că anul 2020 avea să fie anul în care partidul AUR ajungea, în mod surprinzător, în Parlament, după ce obținea 10% la alegerile din acel an.

„Tentaţia aşa-numită iliberală, resimţită în ultimii ani în Europa de Est – combinată sau nu cu opţiuni strategice formulate pragmatic, dar în mod cert asociată unei interpretări aproximative a valorilor democratice – rămâne un risc de contaminare în plan regional, cu potenţiale repercusiuni asupra dezvoltării economice şi a capacităţii de rezilienţă a României”.

Astăzi, curentul suveranist-iliberal reprezintă peste 30% din noul Parlament ales, ascensiune ce s-a produs în ultimii patru ani, fără ca autoritățile să acționeze împotriva curentelor de extremă dreapta. Mai mult, vorbim de o ascensiune anti-sistem ce s-a produs după ce, în ultimii trei ani, România a fost guvernată de către o coaliție cu o majoritate de peste 66% ce a lăsat țara să se confrunte, la finalul anului 2024, cu problema deficitului bugetar, a lipsei reformelor fundamentale în stat, problema reformelor din PNRR și a fondurilor europene. Aproape cu ironie, toate aceste aspecte sunt menționate la capitolul riscuri în documentul Administrației Prezidențiale din 2020.

„Absența unei planificări bugetare multianuale reale, care să determine asumarea și respectarea unor programe strategice de investiții produce efecte negative în dezvoltarea infrastructurii, a economiei în general, precum și în ceea ce privește modernizarea și dezvoltarea capabilităților forțelor armate și respectarea angajamentelor privind cheltuielile militare.

Persistenţa infrastructurii precare, deficitul de resursă specializată şi subfinanţarea în toate domeniile socio-economice, coroborate cu capacitatea instituţională redusă de a accesa surse de finanţare nerambursabile, de a corela politicile publice cu interesele naţionale şi misiunile strategice asumate în diferite domenii, dar şi de a realiza în mod corespunzător activităţile de control.

Perpetuarea unor disfuncţii trenante în organizarea marilor sisteme publice afectează drepturile fundamentale ale cetăţenilor. Riscurile derivă, în continuare, din funcţionalitatea redusă a marilor sisteme publice de sănătate, educaţie şi asistenţă socială, pe fondul deficienţelor cu caracter generalizat, conexe modului de alocare şi gestionare a resurselor, dar şi insuficienţei acestora.

Perpetuarea unor disfuncţii trenante în organizarea marilor sisteme publice afectează drepturile fundamentale ale cetăţenilor. Riscurile derivă, în continuare, din funcţionalitatea redusă a marilor sisteme publice de sănătate, educaţie şi asistenţă socială, pe fondul deficienţelor cu caracter generalizat, conexe modului de alocare şi gestionare a resurselor, dar şi insuficienţei acestora”, se arată în documentul asumat de șeful statului, același președinte care a vegheat la modul în care statul român a funcționat în toți acești ani și care a susținut că fosta coaliție PNL-PSD a guvernat țara bine, asta deși România a scăzut constant în clasamentele internaționale privind integritatea instituțională.

Vulnerabilitățile de care erau conștiente autoritățile

Aleși document identifica, la capitolul vulnerabilități, o serie de minusuri care, teoretic, puteau fi corectate în toți acești ani. Președintele Iohannis a vorbit miercuri despre lipsurile din legislația națională privind contracararea anumitor amenințări, aceeași lacună ce era menționată și în anul 2020.

„Persistenţa unor lacune legislative în domeniul securităţii naţionale sau în ceea ce priveşte contracararea agresiunilor informaţionale, respectiv pe palierul reglementării instrumentelor necesare prevenirii şi contracarării propagandei cu scop destabilizator, inclusiv în eventualitatea unor campanii de tip hibrid”, se mai arată în documentul citat.

Alte aspecte, menționate încă din anul 2020, vorbesc despre capacitatea instituțională slabă a statului român. Fiecare cititor poate considera singur gradul în care aceste aspecte sunt încă valabile și la finalul anului 2024, după trei ani de guvernare PNL-PSD.

„Capacitatea instituţiilor de implementare a politicilor statului în beneficiul cetăţeanului este limitată de menţinerea unor vulnerabilităţi în utilizarea eficientă a banilor publici”, „persistenţa unor deficienţe de gestionare sau de comunicare publică ale autorităţilor naţionale în momente sensibile, urgențe civile” sau calitatea scăzută a actului educaţional și deprofesionalizarea administrației publice sunt doar câteva dintre aspectele identificate.

Mai mult, chiar securitatea cibernetică era menționată drept una dintre vulnerabilitățile statului.

„Nivelul redus de securitate cibernetică a infrastructurilor de comunicații și tehnologia informației din domenii strategice (inclusiv ca efect al vulnerabilităţilor tehnologice şi procedurale ale infrastructurilor deţinute de operatorii de comunicaţii) facilitează derularea de atacuri cibernetice de către actori statali sau non-statali”, se mai arată în documentul citat.

Iohannis a spus că nu trebuie căutați responsabilii

Miercuri, de la Bruxelles, în cadrul unei conferințe de presă, președintele Iohannis a declarat că nu crede în utilitatea unui demers de căutare a vinovaților pentru pagubele produse României de atacul hibrid al Rusiei. „Nu fac pe nimeni responsabil, pentru că intervenţia a fost atât de subtilă şi atât de complexă, încât practic mare parte din ce s-a întâmplat a fost găsit după primul tur de scrutin. Nu tot. Au fost anumite chestiuni care au fost rezolvate dar din păcate situaţia şi legile nu au fost suficiente”, a precizat șeful statului.

Mai mult, vicepreședintele Comisiei de Control pentru activitățile SIE, deputatul USR Nicu Fălcoi, a declarat și el miercuri, în urma discuției avute cu șeful SIE, că instituția avea informații încă din anul 2023 privind acțiunile Rusiei.

„Încă din 2023, din informaţiile pe care le-am primit astăzi de la Serviciul de Informaţii Externe, au părut încercări de influenţare a opiniei publice, nu neapărat a alegerilor. Prin informaţii false apărute, prin crearea de tot felul de grupuri de influenţă, unele şi pe reţelele sociale, dar nu numai pe reţelele sociale.

Au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influenţa corectitudinea procesului electoral, în special din partea Rusiei, pentru a influenţa agenda publică prin folosirea inteligenţei artificiale şi prin promovare agresivă în online. Au avut loc campanii de dezinformare şi propagandă prin sprijinirea unor candidaţi eurosceptici, care au fost favorizaţi faţă de ceilalţi competitori. România este o ţintă pentru acţiunile hibride agresive şi datorită apartenenţei la NATO şi UE”, a fost concluzia deputatului USR.

În actualul context, dincolo de rapoartele din CSAT desecretizate, nu știm cum au acționat serviciile de informații, dar și alte instituții, pentru a preveni actuala situație. Avem însă o declarația a generalului Anton Rog, șeful diviziei Cyberint a SRI, făcută în urmă cu un an în care, întrebat cu privire la o situație exact ca cea prezentă, acesta a subliniat că SRI are și legislația de a acționa și capacitatea de a promova o contra-campanie în online și de a închide site-urile de dezinformare. Generalul Anton Rog spune explicit că dacă cineva vrea să influențeze rezultatul alegerilor, SRI are capacitatea să elimine instant amenințarea, ba chiar mai mult, să contracareze campania în online (răspunsul generalul la minutul 50.).

Mai mult, așa cum arăta analistul politic Sorin Ioniță chiar miercuri, statul român s-a pregătit pentru alegerile din 2024 desființând tocmai o direcție strategică din MAE, direcție cu responsabilitate directă în actuala criză.

„Chiar înainte de alegerile pentru parlamentul UE, în mai-iunie 2024, Ministerul Afacerilor Externe a desfiinţat Direcţia Riscuri Asimetrice, adică unitatea internă care se ocupa de securitate cibernetică, protecţie infrastructură critică, combaterea dezinformării şi atacurilor hibride 🤩 S-a considerat probabil că ne apără suficient domnu’ Vlase / SIE, nu e cazul să-i încurce niște civili în chestia asta”, a scris Sorin Ioniță pe pagina sa de Facebook.