Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a fost chemat să facă o informare în plenul Camerei Deputaților privind criza sanitară generată de epidemia de coronavirus, în timp ce alți doi miniștri au fost audiați în comisiile senatoriale privind situația românilor care au plecat în această perioadă să muncească în străinătate.
UPDATE 16.48: ”Am plecat la război cu mâinile goale”, a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, în cadrul informării pe care a făcut-o în plenul Camerei Deputaților, în legătură cu situația creată de epidemia de coronavirus. Tătaru a spus că autoritățile au avut la dispoziție un singur laborator de testare pentru coronavirus la începutul epidemiei , iar acum s-a ajuns la 75, cu o capacitate de testare de 11.000 pe zi. Până acum, în România s-au făcut circa 260.000 de teste pentru SARS-CoV-2.
De asemenea, doar cinci spitale erau pregătite să strateze bolnavi de COVID-19, iar acum s-a ajuns la 225. Nelu Tătaru a precizat că au fost cheltuiți 58.000.000 de euro pentru achiziția de echipamente medicale necesare combaterii epidemiei, din acești bani fiind cumpărate și 200 de ventilatoare.
”Am avut o evoluție în platou în ultimele patru săptămâni deoarece s-a reușit evitarea unei pandemii ca în Italia, Franța, Spania, cu depășirea capacității sistemului de sănătate și număr mare de decese”, a spus Tătaru.
Explicațiile ar fi legate, în opinia ministrului Sănătății, de faptul că au fost depistate rapid primele cazuri, s-au făcut anchete epidemiologice extinse, iar focarele au fost rapid izolate.
UPDATE 15.45: Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a precizat că au fost situații în care consulatele românești s-au autosesizat privind posibila încălcare de către angajatorii muncitorilor români a prevederilor contractuale.
Pe de altă parte, ministrul a spus că, în cele mai multe cazuri, este vorba de înțelegeri directe între angajatori și muncitori, iar statul român nu poate interveni în ce privește prevederile contractului, dacă acesta este încheiat legal.
În ce privește plecările masive către Germania, Bogdan Aurescu a spus că nu era nevoie ca acestea să fie reglementate printr-un acord bilateral româno-german. ”Nu este nevoie de un asemenea acord, această posibilitate decurgând din legislaţia europeană care prevede libertatea de circulaţie a forţei de muncă”, a spus Aurescu.
UPDATE 15.25: În cadrul audierilor din comisiile senatoriale reunite de politică externă, afaceri europene și muncă, ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a spus că, în perioada stării de urgență, circa 36.000 de români au plecat la muncă în state ale Uniunii Europene. O parte dintre aceștia au avut înțelegeri contractuale directe cu angajatorii din străinătate, fără medierea unor agenții de plasare a forței de muncă.
În cazul în care au fost implicate și aceste agenții, Ministerul Muncii a făcut verificări și, în unele cazuri, au fost descoperite nereguli și s-au aplicat sancțiuni.
Un alt set de verificări s-a făcut prin colaborare bilaterală cu țările de destinație. ”Am făcut verificări împreună cu Ministerul Muncii din Germania pentru a vedea dacă sunt chemați cu formel legale și sunt”, a exemplificat ministrul.
Alexandru a precizat că celor care au plecat la muncă în străinătate li s-au distribuit la punctele de trecere a graniței pliante cu drepturile și alte informații utile, în funcție de țara de destinație.
Ministrul Nelu Tătaru a fost chemat să facă informarea pe tema epidemiei la solicitarea grupului deputaților USR, începând cu ora 16.00, transmite Mediafax.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, și ministrul Muncii, Violeta Alexandru, vor fi audiați, de la ora 12.00, în comisiile reunite de politică externă, afaceri europene și muncă ale Senatului, tema audierii fiind situația românilor care au plecat să muncească în alte țări ale Uniunii Europene.
Audierea celor doi miniștri se face la propunerea președintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc.
”Situația românilor care au plecat la muncă în străinătate a devenit din ce în ce mai îngrijorătoare, iar autoritățile românu nu fac nimic să-i sprijine (…) Nu a contestat nimeni dreptul românilor de a merge în străinătate să lucreze, dar în condiții de restricții, statul român are obligația să negocieze salarii mai bune, condiții de muncă mai bune și asigurări de sănătate pentru ca viețile acestor oameni, care vor să muncească, să nu fie puse în niciun moment în pericol”, și-a motivat Cazanciuc demersul.