„Triatlonul Imposturii” la Agenția pentru Sport. Angajatul care muncește 24 de ore pe zi, premii olimpice „din burtă” și baze sportive pierdute în acte

Un audit recent al Curții de Conturi de Agenția Națională pentru Sport, fostul Minister al Sportului, a scos la iveală nenumărate nereguli în ceea ce privește cheltuirea banului public. De la sporuri și premii ilegale, la modul în care se scurg banii către federațiile de sport sau dezastrul patrimoniului – stadioane și baze sportive „pierdute” în acte – toate aceste elemente alcătuiesc un tablou deprimant al cadrului instituțional în care se desfășoară sportul românesc.

Premii olimpice fără documente justificative

Una dintre cele mai șocante abateri evidențiate în raportul Curții de Conturi vizează modul în care au fost acordate primele pentru sportivii olimpici și personalul din federațiile respective. Acest aspect a făcut obiectul unor controale ad-hoc anterioare iar în noul raport este doar amintit, însă el este șocant prin suma în cauză: aproape 3 milioane de euro. Curtea de Conturi spune că între 2021 și 2024 Ministerul Sportului, și apoi ANS, au acordat prime pentru rezultatele de la Jocurile Olimpice fără niciun document justificativ.

„Deficiențe identificate cu ocazia misiunii audit de conformitate ad-hoc efectuată la COSR în sumă totală de 14.217.584 lei reprezentând plata în anii 2021 și 2024 a unor premii individuale acordate personalului din cadrul federațiilor sportive naționale și membrilor colectivelor tehnice multidisciplinare ale MTS/ANS, urmare rezultatelor obținute de către sportivii români la Jocurile Olimpice, în lipsa unor documente justificative care să ateste contribuția la obținerea performanțelor sportive”, se arată în documentul Curții de Conturi, care evidențiază plățile efectuate la Federația de Canotaj. Aici, sumele plătite fără niciun document justificativ au fost de peste 1,7 milioane lei și, mai grav, raportul precizează că sumele au mers către „personalul din cadrul federațiilor și membrii colectivelor tehnice”

„Utilizarea sumelor finanțate, contrar legii și contractului de finanțare, pentru cheltuieli neconforme reprezentând remunerații în cuantum estimat de 1.751.975 lei, acordate unor participanți la activitatea sportivă în temeiul unor contracte de activitate sportivă, în lipsa unor documente justificative care să ateste realizarea efectivă a activităților sportive”, se mai arată în raportul citat.

Digi24.ro

Concluziile lui Nicușor Dan după consultările informale: Noul Guvern va avea ca obiectiv până în septembrie să propună bugetul pe 2027

Mai mult, în anii 2023 și 2024 ANS a angajat cheltuieli de 9.963.545 lei peste limita bugetară alocată, banii fiind folosiți pentru premierea sportivilor. Practic, în anii în care miniștrii și premierii României anunțau măsuri pentru controlul deficitului bugetar din șase în șase luni, ANS depășea bugetul alocat. Banii, cel puțin în teorie, au mers pentru premierea sportivilor și a personalului din federații, însă, așa cum arătam anterior, aceste premii s-au acordat în general fără documente justificative. „Se constată faptul că, în anii 2023 și 2024 ANS a angajat cheltuieli în sumă totală de 9.963.545 lei, peste limita creditelor bugetare definitive aprobate, reprezentând premii solicitate de către federațiile sportive naționale pentru performanțe deosebite obținute la campionatele mondiale și europene de către sportivii afiliați acestora, cu încălcarea prevederilor legale în vigoare”, se mai arată în raportul Curții de Conturi care detaliază și mecanismul prin care au fost făcute aceste plăți. În speță, ANS aproba aceste plăți prin „note de fundamentare”.

Digisport.ro

Sorana Cîrstea a dat lovitura, după victoria superbă cu Aryna Sabalenka la WTA Roma: câți bani i-au intrat în cont

Sporuri calculate ilegal și plăți către sportivi decedați

Curtea arată că mai mulți angajați ai unor cluburi sportive au beneficiat de sporuri pentru condiții vătămătoare de muncă, celebrul spor de antenă, în cuantum mai mare decât era stipulat în lege. Prejudiciul în acest caz a fost stabilit la peste 220.000 lei. „Salariații entităților auditate au beneficiat de spor pentru condiții vătămătoare de muncă, calculat în procent de 15% aplicat la salariul brut majorat aflat în plată în anul 2024, în condițiile în care cuantumul acestui spor trebuia menținut cel mult la nivelul acordat pentru luna decembrie 2019, prin coroborarea actelor normative aplicabile”, arată documentul citat.

Din nou, un alt aspect pe care rapoartele anterioare ale Curții l-au semnalat apare menționat și aici, mai exact faptul că ANS a plătit în 2024 suma de 12.480 lei reprezentând indemnizații de merit pentru două persoane decedate. „În anul 2024, entitatea a plătit necuvenit indemnizații de merit în cuantum de 12.480 lei pentru doi beneficiari decedați”, spune raportul Curții de Conturi. De asemenea, ANS a plătit 42.833,69 lei către 5 creditori prin executori judecătorești, fără a fi prezentate documentele justificative care au stat la baza aprobării acestor plăți. Practic, Agenția pentru Sport nu a fost în stare să prezinte niciun document prin care să justifice plata acestei sume.

Angajatul ANS care lucra 24 de ore pe zi

Unele aspectele semnalate de Curtea de Conturi au mai degrabă un element de hilaritate. Este și cazul unui angajat la patru federații, plătit din bani publici, și care – oficial – lucra câte 24 de ore pe zi. Mai mult, acest lucru s-a desfășurat pe o perioadă de peste 10 ani. Concret, acesta avea un contract cu normă întreagă cu Federația de Canotaj începând cu anul 2003. La acest contract s-a mai adăugat unul cu Federația de Kempo, derulat între 2009 și 2025. La cele două contracte s-au mai adăugat alte două contracte cu timp parțial încheiate cu federațiile de yachting și sambo. Practic, acesta figura ca lucrând câte 24 de ore pe zi.

„Din analiza documentelor transmise de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale-Inspecția Muncii prin adresa nr.13976/DCRM/29.07.2025, rezultă faptul că o persoană a deținut în perioada auditată calitatea de salariat, cu normă întreagă (8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână) și cu timp parțial (4 ore pe zi), la mai multe federații sportive naționale finanțate din sume de la bugetul de stat. Din verificarea statelor de plată a celor patru federații (FRC, FRY, FRK și FRS) pentru perioada 2021-2024 s-a constatat faptul că plata drepturilor salariale pentru angajatul respectiv s-a efectuat din sume de la bugetul statului, cu depășirea duratei zilnice a timpului de muncă, prevăzut de reglementările legale în vigoare”, arată documentul citat.

Aceasta nu este doar „hărnicia” unui individ, ci dovada că ANS virează milioane de euro către federații fără să verifice un lucru elementar: statul de plată. Este simbolul unei instituții care semnează cecuri în alb, permițând unui singur om să încaseze salarii suprapuse din același buget de stat, depășind limita fizică a unei zile de 24 de ore.

Patrimoniul „invizibil” din Sport

Pentru o instituție care nu e capabilă să vadă că un angajat lucrează 24 de ore pe zi și care dă premii fără criterii, este logic nici să nu știe nici ce clădiri are în proprietate. Raportul Curții indică o deficiență totală de 10.810.977,91 lei cauzată de neîndeplinirea obligației de a reevalua activele cel puțin o dată la 3 ani.

Astfel, documentul menționează că la Club Sportiv Farul Constanța și Clubul Sporturilor de iarnă Vatra Dornei, activele (instalații, mijloace de transport, construcții) nu au fost reflectate în bilanț la valoarea lor justă, fiind mult subevaluate. Pe de altă parte, la Club Atletic Roman, auditul a descoperit că terenurile erau trecute în contabilitate cu 3.607.668 lei mai mult față de valoarea lor evaluată, în timp ce clădirile figurau cu 653.039,46 lei mai puțin decât ar fi trebuit. La același club, raportul menționează că nu s-a întocmit balanța analitică pentru construcții, ceea ce a dus la „necunoașterea componenței soldului” de 2.954.628,54 lei. Practic, instituția are banii în acte, dar nu știe exact ce clădiri reprezintă aceștia.

La Club Sportiv Municipal Satu Mare, s-a înregistrat eronat în contabilitate suma de 6.445.305 lei, reprezentând un TVA de 19% aplicat la o valoare deja reevaluată a activelor, în timp ce la Club Central de Șah, valorile activelor nu au mai fost modificate din anul 2021. Practic, vorbim de o situație în care baze sportive, terenuri și clădiri care nu figurează în inventar sau sunt subevaluate masiv.

La prima vedere aspectele semnalate de auditorii Curții de Conturi pot părea simple erori contabile, hârtii birocratice fără o relevanță reală pentru activitatea instituțiilor. Însă, în realitate, aceste „erori” sunt paravanul perfect pentru degradarea, furtul sau înstrăinarea bazelor sportive din România. Când raportul spune că activele nu au fost reevaluate de ani de zile, asta înseamnă că un teren de sport în centrul unui oraș sau o clădire administrativă figurează în acte cu o valoare de acum 20 de ani (ex: 50.000 lei), deși valoarea reală de piață este de milioane de euro. Dacă un activ are o valoare contabilă ridicol de mică, el poate fi casat, închiriat pe sume derizorii sau „pierdut” în litigii mult mai ușor. Statul nu știe ce avere are, deci nu o poate apăra.

De asemenea, când raportul Curții spune că nu se cunoaște componența soldului pentru construcții de aproape 3 milioane de lei ( la Club Atletic Roman) asta înseamnă că instituția știe că are clădiri de 3 milioane de lei, dar nu știe care sunt acelea. Nu există o listă: clădirea X, strada Y. Asta înseamnă simplu că dacă mâine cineva dărâmă o magazie sau anexează un spațiu dintr-o bază sportivă, ANS nu poate demonstra legal că acel bun îi aparținea, pentru că nu îl are identificat clar în inventar. Este invitația perfectă pentru „rechini imobiliari”.

În concluzie, patrimoniul sportiv al României este lăsat la cheremul oricui. O instituție care nu știe ce clădiri are și cât valorează ele este o instituție care a renunțat să mai protejeze interesul public.